"În măsura în care Grecia este o destinaţie de export importantăpentru regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), orice recesiuneeconomică severă poate avea, de asemenea, implicaţii asupraeconomiei reale pentru ECE. Bulgaria iese în evidenţă cu 8% dintotalul exporturilor destinate Greciei, în timp ce Serbia are ocotă de 2,1% şi România de 1,5%", se arată într-un raport al bănciigermane Deutsche Bank.
Având în vedere că cererea internă rămâne fragilă în regiuneaEuropei Centrale şi de Est, cu excepţia Poloniei, viitoareleîntârzieri ale redresării creditării vor încetini foarte probabilrevenirea creşterii economice la nivelul dinainte de criză, credeconomiştii Deutsche.
Analiştii băncii germane au analizat legăturile sectoarelorfinanciar şi comercial între Grecia şi Europa Centrală şi de Est şiau ajuns la concluzia că Bulgaria, România şi Serbia sunt cele maiexpuse la situaţia din Grecia prin intermediul ambelor canale.
Grecia şi România se află printre codaşele Europei în ceea cepriveşte redresarea economică, ambele rămânând în recesiune în2010, când majoritatea ţărilor au revenit pe creştere. Însă, întimp ce PIB-ul României a reuşit să crească uşor în primultrimestru al anului, economia Greciei a continuat să scadă încondiţiile măsurilor severe de austeritate impuse de creditoriiexterni în schimbul pachetului de ajutor de 110 mld. euro stabilitîn primăvara anului trecut.
În primul trimestru economia României a înregistrat o creşterede 0,7% faţă de ultimul trimestru de anul trecut, cea mai marecontribuţie având-o industria. Totuşi, analiştii băncilor localeconsideră că în al doilea trimestru economia a avut o evoluţie maislabă decât în primele trei luni ale anului, existând riscul de avedea chiar o uşoară scădere a PIB. Unele dintre datele venite înultimul timp de la sectorul real au fost dezamăgitoare, determinândunii analişti să se teamă de o nouă scădere a economiei.Exporturile au surprins neplăcut în aprilie, coborând cu 17% faţăde vârful istoric din martie, iar consumul nu dă semne derevenire.
Analiştii Deutsche Bank amintesc că Grecia este, de asemenea,cea mai mare a treia sursă a remitenţelor pentru Bulgaria, cu 7,5%din totalul sumelor primite. În cazul României, Italia şi Spaniasunt cei mai importanţi parteneri comerciali, iar Grecia seplasează pe locul trei în privinţa remiterilor muncitorilor români,cu 7%.
Contagiunea financiară
Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI),expunerea băncilor elene pe piaţa românească reprezintă 13% dinProdusul Intern Brut, una dintre cele mai înalte ponderi dintreţările din regiune după Bulgaria, cu 32% din PIB, şi Serbia, cu 19%din PIB.
Cele şase bănci cu acţionariat elen active pe plan localconcentrează depozite de 6 mld. euro şi 17% din activele bancare,adică aproape 14 mld. euro. Oficialii BNR au arătat în repetaterânduri că băncile greceşti au lichidităţi suficiente şi un nivelconfortabil al adecvării capitalurilor.
Deşi Bulgaria este cea mai expusă direct pe Grecia, toatecelelalte ţări din regiune ar putea să fie afectate de oricedefault al Greciei, potrivit raportului Deutsche.
Analiştii afirmă că deţinerile semnificative ale acţionarilorstrăini asupra sistemelor bancare din ECE au fost mai degrabă osursă de putere decât de slăbiciune în timpul crizei financiare,având în vedere că băncile-mamă au menţinut capitalul şi auoferit lichiditate adecvată. Însă aduc în discuţie şi scenariulîngrijorător ca guvernele să fie forţate să cumpere subsidiarelebăncilor greceşti.
Liderii Uniunii Europene au promis la sfârşitul săptămâniitrecute că vor salva Grecia de la faliment, stabilizând economiazonei euro, cu condiţia ca premierul elen George Papandreou săadopte şi să treacă prin parlament un pachet de măsuri deausteritate de 78 miliarde euro. Liderii europeni trebuie să decidăpână pe 3 iulie detaliile noului acord cu Grecia.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg, băncile şi companiilede asigurări germane, în frunte cu Deutsche Bank şi Allianz, au datde înţeles că sunt dispuse să rostogolească datoriile Grecieiajunse la scadenţă dacă guvernele vor oferi stimulente, precumgarantarea riscurilor. Ministerul Finanţelor a respins însăsolicitările creditorilor privaţi pentru stimulente ca să participela bailout-ul statului elen. Ministrul german al finanţelorWolfgang Schaeuble a declarat pentru ziarul Bild am Sonntag căaşteaptă participarea voluntară a creditorilor privaţi la al doileapachet de bailout, deoarece stabilizarea zonei euro este şi îninteresul acestora.
FMI discută astăzi prima evaluarea a acordului preventivcu România
Consiliul Director al FMI discută astăzi prima evaluare din noulacord stand-by încheiat cu România, în cadrul şedinţei urmând săfie analizată şi cererea de modificare a unor criterii deperformanţă, potrivit calendarului anunţat de instituţia financiarăinternaţională. Iniţial, şedinţa Board-ului a fost programatăpentru vineri, 25 iunie, dar a fost reprogramată. Prima evaluare anoului acord s-a derulat în perioada 27 aprilie-9 mai, când omisiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-aaflat la Bucureşti.
Guvernul a trimis în scrisoarea de intenţie către FMI, printrealtele, că va inventaria toate arieratele companiilor de stat, vaaproba ordonanţa privind restructurarea ANAF şi va prezenta o nouăformulă de calcul al tarifelor la gazele naturale.
Noul acord de tip preventiv, încheiat la sfârşitul lunii martiepentru doi ani, are o valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro,respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. În cadrulacordului, contribuţia preventivă a Uniunii Europene este de 1,5miliarde euro, România urmând să beneficieze şi de un împrumut de400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
