Peste 1,2 milioane de bucureşteni ar putea rămâne fără apă caldă din toamnă, iar din iarnă fără căldură, în condiţiile în care Termoenergetica, „moştenitoarea” RADET, ar putea intra în perioada următoare în insolvenţă, odată cu blocarea conturilor municipalităţii.
,,Termoficarea Bucureştiului se află în moarte clinică şi, din păcate, autorităţile întârzie să vină cu soluţiile pentru ca Termoenergetica şi ELCEN să nu ajungă în blocaj’’, afirmă analiştii de la compania de consultanţă Frames.
Mii de bucureşteni au protestat pe social media, în ultimele zile, pentru că nu primesc apă caldă, deşi sunt cu facturile la zi.
Principala problemă o constituie starea reţelei de termoficare. Practic, o reţea de aproape 4.000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ‘60-‘70 şi necesită reparaţii majore.
„În prezent, din cauza gradului major de degradare a reţelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari şi chiar sub acest nivel. Aşa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în reţea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care, în 2016, cantitatea nu depăşea 1.200 de tone”, arată analiza Frames.
„Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore’’, spun analiştii de la Frames.
Pe fondul degradării conductelor, avariile au devenit din ce în ce mai dese, iar bucureştenii o simt pe pielea lor. Deşi îşi plătesc facturile, mulţi dintre ei au ajuns să se spele cu apă încălzită la aragaz.
În mod normal, spun analiştii Frames, ar fi trebuit ca reţeaua să intre într-un program amplu de reparaţii, dar, din păcate, de peste 20 de ani, volumul de înlocuire a conductelor este „infim în comparaţie cu dimensiunea problemei”.
Potrivit analizei Frames, după ce, în 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte, în acest an s-a programat repararea a 137,5 kilometri. Cât s-a realizat reprezintă o enigmă pentru că Termoenergetica, continuatoarea defunctei RADET, nu a furnizat un raport public.
„Nu putem decât să luăm de bune declaraţiile oficialilor Municipalităţii care afirmau, recent, că <s-a reuşit reabilitarea a 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenţia de la Primăria Municipiului Bucureşti către RADET, iar banii erau folosiţi pentru alte scopuri, în loc să fie investiţi în sistemul de termoficare>. Cu alte cuvinte, Primăria spune că nu a avut bani pentru mai multe reparaţii şi că abia acum face demersurile pentru a atrage fonduri europene. Ar fi vorba de un prim transon de 202 kilometri, care urmează să fie reabilitat”, arată analiza.
„Poate din 2021, odată cu noul exerciţiu financiar, Bucureştiul să atragă fondurile necesare reabilitării reţelei. Rămâne de văzut dacă noua administraţie va fi capabilă să facă acest lucru, în condiţiile în care necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames,
În prezent, deşi bucureştenii îşi plătesc facturile la întreţinere, banii nu sunt de ajuns pentru a susţine giganticul sistem de termoficare al capitalei. Cum costurile sunt uriaşe, primăria subvenţionează, pentru moment, preţul apei calde şi a căldurii (gigacaloriei). Pe lanţul comercial, banii ar trebui să meargă la ELCEN, furnizorul de agent termic.
„ELCEN produce energia termică şi o trimite către Termoenergetica care, prin reţeaua de conducte şi punctele termice din cartiere, o distribuie către cele aproximativ 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat (inclusiv şcoli şi spitale) şi firme particulare”, arată analiza.
Termoenergetica este noua societate înfiinţată de Primărie după ce RADET a intrat în faliment, pentru că n-a mai putut să-şi plătească facturile. Acum, Termoenergetica se află pe acelaşi drum păgubos.
Datoriile acumulate de Termoenergetica faţă de ELCEN au ajuns, la data de 12 iulie, la 422,1 milioane lei, sumă ce reprezintă contravaloarea facturilor neachitate de compania municipală către ELCEN, în perioada februarie-mai 2020.
Astfel, ELCEN a ajuns să acumuleze, la rândul său, o datorie de 200 milioane de lei către furnizorul de gaze naturale şi către prestatorii de servicii auxiliare. În acest context, ELCEN a primit deja o notificare privind posibila sistare a livrării gazelor naturale, în cazul neachitării obligaţiilor financiare.
Într-o astfel de situaţie, ELCEN nu va mai putea produce energia termică necesară pentru asigurarea, de către Termoenergetica, a apei calde şi a căldurii în Bucureşti.
Mai mult, blocarea conturilor Municipalităţii, urmare „a afacerii Constanda”, vină să pună gaz pe foc în această situaţie. Cum Primăria nu mai poate să plătească, ELCEN se află cu spatele la zid şi riscă să oprească furnizarea agentului termic.
„Bucureştenii vor simţi, din păcate, pe pielea lor, această situaţie extrem de dificilă. Este o consecinţă a lipsei de viziune, a unei strategii administrative falimentare care ne-a adus în această situaţie. Pe măsură ce timpul trece, criza va deveni şi mai gravă, iar sezonul rece se apropie’’, arată analiza Frames.
Potrivit analizei, pentru ca bucureştenii să nu rămână fără apă caldă şi căldură, Termoenergetica va trebui să îşi plătească datoria către ELCEN, fie din fonduri proprii/bugetul local, fie în baza unui credit pe care Municipalitatea să îl contracteze.
„Mai există soluţia ca Guvernul să vină cu o rectificare bugetară prin care să aloce fondurile necesare pentru reglementarea crizei financiare. Indiferent de soluţia aleasă, fără stingerea diferendului financiar, este puţin probabil ca situaţia să continue ca până acum. Cel mai probabil, ELCEN va cere insolvenţa Termoenergetica pentru a recupera datoria şi chiar ar putea reduce furnizarea de agent termic. Altfel spus, am putea primi apă caldă şi căldură după program, în anumite zile, ca pe vremea lui Ceauşescu.
Potrivit analizei, după alegeri, noua administraţie va trebui să construiască proiectele de finanţare europeană pentru reabilitarea reţelei şi a punctelor termice şi să găsească o soluţie pentru momentul când subvenţiile la plata energiei termice vor fi eliminate.
Aplicarea legii privind eliminarea subvenţiilor a fost amânată până în aprilie 2021.
