Dezbatere ZF Live Special „Bugetul României“: Cum poate fi construit un buget sustenabil şi eficient care să contribuie la creşterea economică?

Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: Bugetul de anul acesta prevede investiţii mai mari cu 10 mld. lei faţă de anul trecut. Cred că avem destule pârghii să menţinem acest buget fără să avem derapaje de la ţinta de deficit

Ştefan Stan

În ciuda criticilor legate de focalizarea pe măsuri de relaxare fiscală care să stimuleze consumul şi mai puţin pe investiţii, bugetul asumat de noul guvern prevede investiţii mai mari faţă de anul trecut, de circa 39 de miliarde de lei, faţă de 29,5 mld. lei în 2016, a spus Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în cadrul unei ediţii speciale ZF Live, „Bugetul României în 2017, între sustenabilitate şi creştere economică“.

„În ce priveşte investiţiile, avem în buget, pe toate sursele bugetare, o sumă de circa 39 de miliarde de lei. Comparativ cu anul anterior, investiţiile sunt în creştere. Anul trecut am avut realizări de circa 29,5 miliarde lei. Anul acesta avem bugetate din fonduri europene 12,7 miliarde de lei, o sumă mai mică din fonduri rambursabile, de 472 de milioane de lei, iar restul din surse interne“, a spus Daniela Pescaru.   

Creşterea veniturilor la buget este per total de circa 14%, potrivit noii legi a bugetului. Din cele 254 mld. lei, cât reprezintă estimarea veniturilor bugetului, circa 22 de miliarde sunt venituri din fonduri europene. „Dacă facem o analiză a creşterii veniturilor interne, excluzând fondurile europene, creşterea este de numai 6,7%“, susţine Pescaru. 

Veniturile trebuie legate însă şi de cheltuielile care sunt prinse în buget. Bugetul prevede 24 mld. lei pe partea de cheltuieli. Ca noutate în acest an, în buget s-au prins la poziţia aferentă fondurilor europene şi cheltuielile destinate pentru agricultură. Din cei 24 mld. lei pentru cheltuieli, circa 13 mi­liarde sunt pe agricultură, restul pentru alte proiecte.

„Vom putea gestiona riscurile pe parcursul anului. Avem posibilitatea de a rectifica de două ori bugetul în semestrul doi, după ce vom avea o execuţie pe S1 şi opinia Consiliului Fiscal la execuţia S1, atunci putem face o rectificare bugetară. Pe partea de cheltuieli, 10% din sumele cuprinse în bugetele ministerelor sunt blocate. Această sumă nu se poate angaja tocmai pentru o execuţie prudentă“, a spus secretarul de stat.  Pescaru explică faptul că această sumă se deblochează în semestrul al doilea. La prima rectificare bugetară se vor debloca cei 10% păstraţi. „Au fost ani în care aveam rectificări negative şi diminuam acest procent de 10% pentru că nu se realizau veniturile. Suntem deja după o lună de execuţie, avem o execuţie preliminară, avem un excedent de circa 0,3%.“

Secretarul de stat în Ministerul Fi­nanţelor spune că veniturile ianuarie 2016 vs ianuarie 2017 nu sunt comparabile, din moment ce au intervenit măsurile de relaxare fiscală.

„În ianuarie 2016 am avut TVA 24%, în ianuarie 2017 TVA 20%. În decembrie 2015 s-au făcut cheltuieli foarte mari, care s-au văzut în rezultatele din ianuarie 2016. Vorbim despre o execuţie de 95% pe venituri şi de 94% pe cheltuieli faţă de ultimul program, cel rectificat. Problema anului trecut într-adevăr a fost execuţia mai proastă a veniturilor şi cheltuielilor finanţate din fonduri europene. La restul naturilor de cheltuieli putem face o analiză pe mai mulţi ani din urmă. Este greu de ajuns la un grad de realizare de 100%“, a spus Pescaru.

„Nu am emoţii la celelalte elemente ale veniturilor. La TVA avem mai multe măsuri incluse, swap-uri, anul acesta am finanţat integral de la buget funcţionarea televiziunii şi am dat bani să îşi plătească datoriile pe care le avea, de 522 mil. lei. Creşterea salariului minim brut pe economie este de 11,2% şi creşterea numărului de salariaţi prognozată este de 4,3%. Aceste măsuri se vor reflecta în colectarea impozitului pe venit şi în contribuţiile angajaţilor“, a adăugat ea.

În ce priveşte partea de fonduri europene, toate ministerele au susţinut menţinerea acelor sume în buget „pe ipoteza că se vor reuşi cheltuielile“. Execuţia pe fonduri europene a fost anul trecut de 60%. Din fondurile europene nu toate sunt de natura investiţiilor. Numai 12,7 miliarde de lei sunt fonduri europene aferente investiţiilor, din 39 de miliarde de lei investiţii totale prevăzute în buget.

Secretarul de stat a menţionat că noul ministru al finanţelor are în vedere şi măsuri pe partea de colectare. „Într-adevăr, este o zonă unde trebuie să acţionăm. Dacă vom reuşi să creştem gradul de colectare, vom avea bani de salarii, de pensii mult mai mari.“

„Anul acesta am pornit de la cheltuieli şi de la venituri, am avut în vigoare măsurile de relaxare fiscală, a trebuit să estimăm. Pe partea de cheltuieli, măsurile din programul de guvernare programate pentru acest an, precum majorarea salariilor, majorarea punctului de pensie, indemnizaţia minimă socială etc, au fost aprobate prin acte normative şi abia după incluse în estimarea bugetului. Nu putem include în buget cheltuieli care nu sunt reglementate prin acte normative. Într-adevăr, avem nişte regluli în legea responsabilităţii fiscal-bugetare. Pe parcursul execuţiei bugetare nu pot fi făcute acte normative care să aibă impact pe cheltuieli sau pe venituri fără să se precizeze sursa“, a spus Daniela Pescaru.

Pe parcursul execuţiei în 2015 şi 2016 s-au aprobat acte normative care au avut un impact direct asupra bugetului şi a trebuit să se găsească resurse pentru a le acoperi, susţine secretarul de stat.

„Cred că avem destule pârghii să menţinem acest buget fără să avem derapaje de la ţinta de deficit. Chiar şi anul trecut, ţinta noastră de deficit a fost de 2,8%, iar în execuţie a fost de 2,4%. După primele şapte luni vom vedea în ce zonă stăm mai prost cu execuţia. Ţinta de deficit de 3% nu cred că va fi depăşită în acest an. Şi pentru anul trecut Comisia Europeană a avut o prognoză mai pesimistă. Facem deficit să finanţăm administraţia publică, inclusiv cheltuieli de investiţii mai mari decât anul trecut, cofinanţare la fonduri europene, avem scheme de ajutor de stat care vin să ajute mediul de afaceri.“

Ce a mai declarat Daniela Pescaru

n Într-adevăr, nevoile sunt nelimitate, resursele sunt din păcate limitate. Trebuie făcuţi mai mulţi paşi pe această linie. Vrem să vedem şosele, spitale, dar să ne uităm şi în buget şi să face o prioritizare a lor. Dacă nu facem asta şi începem să construim prea multe lucurir de-o dată nu vom reuşi să finalizăm nimic într-o perioadă rezonabilă de timp. Noi am început încă din 2015 prioritizarea investiţiilor, pentru că avem foarte multe obiective de investiţii începute, şi în ritmul de finanţare pe care îl aveam exista riscul să fie finalizate într-un număr mare de ani. Este al doilea an când avem acel memorandum de prioritizare a investiţiilor aprobat de guvern. Trebuie să mergem pe linia aceasta în continuare, pentru că mereu nevoile vor fi nelimitate. Trebuie să vedem ce domeniu să dezvoltăm mai întâi. Trebuie să fim realişti.

♦ Noi suntem cei care am pornit construcţia acestui buget este o creştere sustenabilă, s-a pornit de la indicatorii macro estimaţi de Comisia Naţională de Prognoză. Estimările se fac pe bazele acestor indicatori, nu doar creştere economică, ci şi creşterea medie a salariului, creşterea salariului medu brut, creşterea numărului de salariaţi în economie, indicatorii privind consumul şi alţi indicatori furnizaţi de comisia de prognoză.

♦ Bugetul este un instrument de implementare a politicii celor care sunt la guvernare, asta trebuie să fie în esenţă bugetul, instrumentul prin care cei aflaţi la guvernare îşi pun în practică politica pe care vor să o promoveze.

♦ Este în programul de guvernare reducerea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor publice. Şi instituţiile publice sunt plătitoare de TVA. Dacă comparăm cu bugetul anului 2016, am avut cheltuielile cu alegerile anul trecut. Părerea mea este că mai este loc de reducere a cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor.

♦ Când construim bugetul, acesta se reflectă în indicatorii macroeconomici pe care îi avem. Ar trebui să ne uităm la unele ţări dezvoltate. Din punct de vedere al deficitului bugetar nu stăm prost. Nu luăm in discuţie Germania, dar să nu ne comparăm cu Grecia.

♦ Sunt sume considerabile de la bugetul de stat care se alocă pentru echilibrarea bugetului la sănătate şi pensii. Scăderea CAS a fost o opţiune de politică publică. Acestea sunt unele dintre măsurile pe care ar trebui să le vedem şi în sprijinul mediului de afaceri.Efectul de runda a doua de măsuri de reducere a fiscalităţii se vor vedea anul acesta şi anul viitor. Problema la noi este că anul trecut cheltuielile cu personalul au crescut cu 9%, şi acum venim şi în acest an cu o creştere cu 10% a cheluielilor personalul, ceea ce va strangula execuţia bugetară. Trebuie să nu uităm că 70% din impozitul pe venit se duce la bugetul local. 

♦ Nu cred că se va întâmpla o creştere de taxe în 2017. Din contră, se merge pe reducerea de taxe. Cel mai probabil la înceutul lui August va fi prima rectificare de buget. Legea spune că numai în cazuri execepţionale se poate face o rectificare până în semestrul doi. Doar în situaţii grave de nerealizare a veniturilor se face înainte de luna iulie. Ponderea în total a impozitului pe venit este mai mică decât în 2016 în total venituri bugetare

♦ Va trebui, şi ne-am propus încă de la anul, să avem şi creditele de angajament, nu doar creditele bugetare. Aplicaţia de buget este o aplicaţie de mare anvergură şi trebuie o perioadă lungă de timp pentru a putea fi modificată. 

Daniela Pescaru: După primele şapte luni vom vedea în ce zonă stăm mai prost cu execuţia. Ţinta de deficit de 3% nu cred că va fi depăşită în acest an.

Niculae Done, partener Consultanţă Fiscală KPMG România: Guvernul ar trebui să se focalizeze pe investiţii, nu pe consum. O strategie de dezvoltare bazată pe consum nu este sustenabilă

Ştefan Stan

♦ Nu prea ai niciun motiv să crezi că vei avea un stimul la fel de mare sau chiar mai mare decât anul anterior, să ai o creştere economică de peste 5%.

♦ Riscurile sunt foarte mari dacă am asuma o creştere economică de peste 4%, diferenţa de venituri între proiecţia Ministerului de Finanţe şi una realistă ar fi de 2-3 mld. lei, venituri supraestimate.

♦ Atunci când se discută despre proiecţii nu  are nimeni dreptate, dar poţi spune că o proiecţie este mai realistă decât alta, se poate întâmpla sa ai o creştere şi de 6%, dar probabilitatea să ai un astfel de scenariu este mică. O construcţie prudentă ar fi utilizat o creştere de peste 4%, care era şi în intervalul prognozat de analişti.

♦ Apropo de nivelul veniturilor şi de relaxare fiscală, ideea că am redus TVA de la 24% la 19% este falsă, am redus TVA cu mult sub nivelul de dinainte de criză. Dacă ne uităm pe coşul de consum al populaţiei, TVA-ul în acest moment este sub 14%, rata medie pe coşul de consum. Când aveam cota standard de 24% în 2010, cota medie pe coşul de consum era de 22%. Reducerea de TVA este de la 22% la 14%, deci noi am redus TVA cu 8 puncte procentuale, nu cu 5.

♦ Pe partea de cheltuieli bugetare am identificat o subevaluarea pe care nu am mai văzut-o niciodată până acum, a contribuţiei României la bugetul UE, care scade faţă de anul trecut. Anul trecut am avut 6 mld. lei, acum avem 5,5 mld. lei. N-am mai văzut în nicun buget până acum să subevaluezi contribuţia la UE, care este o cheltuială obligatorie.

♦ Este primul an de când cheltuielile cu bunuri şi servicii scad în termeni nominali, este important să vedem ce măsuri avem de ajustare, care sunt măsurile efective. Mare parte din cheltuielile de bunuri şi servicii sunt legate de Casa de Sănătate.

♦ România va avea în 2017 cel mai mare deficit bugetar din Europa, de peste 3%.

♦ Poţi avea o ideologie cu venituri bugetare mici, dar cheltuielile trebuie să fie în oglindă, cât îţi permite anvelopa bugetară.

♦ Una dintre cauzele pentru care evaziunea fiscală este atât de mare este percepţia că taxele sunt mari, însă taxele nu sunt mari în comparaţie cu alte state.

Ionuţ Dumitru: Poţi avea o ideologie cu venituri bugetare mici, dar cheltuielile trebuie să fie în oglindă, cât îţi permite anvelopa bugetară.

Andreea Paul, lector universitar la ASE, Bucureşti: Nu există conceptul de competitivitate în croirea bugetului. Unde vrem să poziţionăm România printre alte ţări din lume?

Roxana Roşu

Lipsa conceptului de competitivitate este principala problemă a bugetului elaborat de guvernul Grindeanu, alături de cheltuielile alocate investiţiilor şi cheltuielile sociale, consideră Andreea Paul, lector universitar la ASE Bucureşti.

♦ Avem estimări spectaculoase la venituri şi cheltuieli previzionate. Suntem la etapa „Doamne ajută să se întâmple aşa“. Dar lucrurile nu sunt aşa simple.

♦ Cheltuielile pentru investiţii sunt cu o treime sub anul trecut şi două treimi din ele sunt din perspectiva absorbţiei de bani europeni, aşa că avem motive de insomnie. Sunt linii de finanţare pe fonduri UE care încă nu s-au lansat.

♦ Nu avem nici în 2017 un buget centrat pe perfor­manţă. Din 17 discursuri de premieri din ultimii ani, doar şapte menţionează măcar o dată cuvântul com­peti­tivitate. Din 2013 până în prezent niciodată. Unde vrem să poziţionăm România printre alte ţări din lume? Nu există conceptul de competitivitate în croirea bu­getului.

♦ Avem nişte cifre, dar ele ne servesc la îmbună­tă­ţirea calităţii vieţii, a actului de guvernare? Nu ştim. Noi avem nişte bani pe care ne apucăm să îi împărţim pe felii.

♦ Bulgaria are venituri colectate la PIB mai mari decât România. Are colectare performantă, venituri mari din turism, deşi are facilităţi fiscale.

♦ În 2010, TVA a fost majorată la 24% cu promisiunea că majorarea va fi temporară şi se va reveni la cea de 19%. Abia în 2015 a fost votată în Parlament şi aplicată reducerea abia în 2016. Când s-a majorat la 24%, creşterea economică a fost strangulată, iar colectarea la buget nu s-a regăsit în creşterea TVA. Au fost şi alte taxe introduse pe traseu şi care au strangulat din nou creşterea PIB (acciza, taxa pe stâlp).

♦ Când mă uit la zona de investiţii îmi menţin mo­tivele de riscuri majore pe care le are acest buget (...). Mă uit cum au fost alocaţi banii. Ne-am uitat la decalajele de dezvoltare între judeţe şi în interiorul lor. Bugetul favorizează construcţia de drumuri mici, în interiorul judeţelor. Infrastructura mare a fost lăsată deoparte.

♦ Când vorbim de cotele de TVA reduse, la alimente, cărţi, medicamente şi ne comparăm cu statele europene, vom vedea că sunt tot mai mari decât media europeană. Marea Britanie are 0% la cărţi, Franţa are 9% la alimente.

♦ Cheltuielile cu dobânzi pentru serviciul datoriei publice  -  10,2 mld.lei în bugetul actual. Noi cheltuim cu dobânzile acestea mai mult decât cu bugetul pentru Mi­nisterul Educaţiei. Într-o lume care merge spre robotică, creativitate etc., cum pregătim generaţia tânără spre această nouă realitate? Dacă mă uit, dobândă versus educaţie îmi arată că stăm cu faţa la trecut, nu la viitor.

♦ Ne vom închide în ţinta de deficit tăind din cheltuielile cu investiţiile.

♦ Avem un deficit pe fondul public de pensii care creşte de la an la an, pe care îl acoperim practic din defi­citul bugetar. Scăderea CAS cu 5% a fost  o opţiune de politică publică.

♦ Cheltuielile sociale sunt o mare provocare. Problema este că anul trecut cheltuielile cu personalul au crescut cu 9%, cu 8% cele sociale şi peste acestea venim cu o creştere de 10% anul acesta a cheltuielilor de personal şi sociale, ceea ce va strangula bugetele locale.

♦ Acest buget trebuia să transforme România într-un hedging geopolitic. Noi suntem o economie mică şi suntem „condamnaţi“ la dependenţa de capital străin. Dar dezbaterea publică e împotriva acestei nevoi şi se spune că trebuie să stimulăm doar capitalul autohton.

♦ La impozitarea proprietăţii noi mergem regresiv de la comună la municipalitate. Şi aşa ajungem ca un apartament din centrul Bucureştiului să fie impozitat mai scump decât o vilă de lângă Bucureşti. Majoritatea ţărilor fac o evaluare a proprietăţii şi aplică un impozit.

♦ Când ai o calitate aşa slabă a autorităţii publice e bine să ai cheltuieli mici la buget.

♦ Vreau să trăiesc anul în care bugetul porneşte de la trei obiective şi să le acopere pe acelea. De exemplu, o autostradă peste Carpaţi.

♦ Cheia rămâne educaţia şi ea rămâne în continuare pe finanţare redusă.

Andreea Paul: Când ai o calitate aşa slabă a autorităţii publice e bine să ai cheltuieli mici la buget