Salariile mici, reciclarea deşeurilor şi preţul construcţiei de autostrăzi sunt punctele slabe ale economiei româneşti în raport cu celelalte state ale Uniunii Europene, potrivit unei analize realizate pe 70 de indicatori de către prof. dr. Cezar Mereuţă, membru de onoare al Consiliului Ştiinţific în cadrul Institutului de Prognoză al Academiei Române.
În schimb, indicatori precum ponderea valorii adăugate brute a agriculturii în PIB, producţia de floarea-soarelui, de porumb şi de vin, dar şi numărul de ovine şi caprine plasează România pe poziţii fruntaşe în comparaţie cu alte state ale UE.
Dintre 70 de indicatori analizaţi, 25 reprezintă „punctele slabe“ ale economiei româneşti – poziţionează ţara pe ultimele locuri în UE, iar 20 reprezintă punctele forte.
„Drama nu este că sunt 25 de indicatori care reprezintă o poziţie net defavorabilă, pentru că o treime din total înseamnă că lucrurile arată binişor. Problema este că 16 dintre aceşti indicatori plasează România pe locurile 27 şi 28 în raport cu celelalte ţări ale UE şi că în domenii fundamentale situaţia este catastrofală, iar îmbunătăţirea poziţiei României în aceste sectoare trebuie să fie pe lista de priorităţi ale Guvernului“, a spus Mereuţă.
