♦ Ministerul Educaţiei derulează 3 mari contracte de finanţare pe fonduri europene ♦ Educaţia poate fi îngreunată când copiii schimbă platforma de la o oră la alta ♦ Pachetul Office 365 a explodat în această criză ♦ Platformele pot aduce rezultate şcolare mai bune cu până la 25% ♦ Nu există digitalizare sănătoasă fără dialog public-privat.
Digitalizarea proceselor educaţionale şi digitalizarea în general nu ar trebui privite drept scopuri absolute care vor genera valoare, ci ca instrumentele potrivite pentru a stimula şi sprijini crearea de valoare, au concluzionat mai mulţi actori care contribuie la sistemul educaţional, prezenţi în cadrul videoconferinţei ZF #Teamswork, organizată în parteneriat cu Microsoft.
„În educaţie, digitalizarea trebuie să ajute acele principii pedagogice pe care şi le propune un stat în a le atinge. Digitalizarea nu trebuie să fie un obiectiv în sine, ci un mijloc de a ajuta sănătatea, industria de retail, finanţele. Este clar că fără digitalizare nu avem cum să avansăm din punct de vedere economic“, a explicat Marilena Ionaşcu, education director, Microsoft, în timpul evenimentului.
În ceea ce priveşte digitalizarea în educaţie, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti Mihnea Costoiu crede că acesta este un proces ireversibil şi este de datoria instituţiilor de învăţământ „să urce pe val“.
„Este un proces ireversibil acesta al trecerii în zona digitală, nu exclusiv pentru că nu poţi face inginerie sau medicină exclusiv în zona online, dar lucrurile sunt ireversibile şi e o schimbare majoră de comportament a studenţilor, a elevilor, cât şi a societăţii. Cred că, în primul rând, universităţile au datoria să urce pe val, să folosească valul. Trebuie să folosim acest val în folosul nostru al tuturor şi la Politehnica pregătim şi mai profund această schimbare astfel încât tehnologia să fie o parte şi mai puternică a universităţii şi să ajutăm tinerii să treacă mai uşor prin această perioadă“, a declarat Mihnea Costoiu.
În orice caz, platformele digitale vor rămâne prezente în mediul educaţional din România, crede Daniela Vişoianu, consilier în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care a povestit în cadrul ZF #Teamswork despre proiectele pe care le derulează în acest sens instituţia din care face parte.
„Cu siguranţă vor rămâne platforme. Ministerul Educaţiei derulează 3 mari contracte de finanţare pe fonduri europene, care ar trebui să ne aducă alt nivel în infrastructura de educaţie. Avem IT Campus, în fiecare şcoală trebuie să existe infrastructură; avem biblioteca virtuală, unde am dezgropat nişte resurse care erau ascunse în sistem; şi avem Sims, aşa-numitul catalog virtual care este cu frâna trasă, puţin blocat, dar sperăm să îl deblocăm în această perioadă“, a explicat Daniela Vişoianu.
Ea a atras atenţia asupra profesorilor, care s-au confruntat cu un volum mult mai mare de muncă în această perioadă, dar şi cu o anumită lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte utilizarea platformelor digitale.
„Când vorbim de învăţare la distanţă am observat că e nevoie de o clarificare de termeni. O discuţie ar fi dacă profesorii ştiu să lucreze cu această platformă – fiind poate o diferenţă între aptitudini digitale şi aptitudini de predare digitală. E un volum mai mare de muncă, s-a muncit mai mult. Planurile de lecţii tradiţionale a trebuit regândite. Mulţi au zis că pentru o oră predată volumul de muncă a fost dublu“, a declarat consilierul.
Un alt punct fierbinte de discuţie în ceea ce priveşte utilizarea platformelor digitale s-a format pe tema platformei unice versus soluţii multiple. În timp ce Vişoianu a subliniat în timpul videoconferinţei că soluţia unică nu este niciodată o soluţie, reprezentanţii mediului de business atrag atenţia asupra efectelor nedorite ale numărului mare de platforme.
Pentru elevi şi părinţi, sau chiar pentru profesori, utilizarea mai multor soluţii diferite de la o materie la alta poate îngreuna procesul de educaţie.
„Un alt punct pe care cred că este important să ni-l însuşim este că descentralizarea are limitele ei. Total de acord că nu trăim în era în care o singură soluţie, un singur furnizor are răspunsul la toate. Au apus acele vremuri, dar trebuie să vedem în ce măsură ar fi mai benefic pentru o şcoală să aleagă una maxim 2 soluţii pe care să le implementeze la nivelul şcolii. Nu vorbesc doar din experienţă, ci şi din feedback-ul primit. Este foarte dificil ca la fiecare materie copilul şi părintele să utilizeze o altă tehnologie. Inclusiv pentru profesori e dificil pentru că au nevoie de această pregătire“, a comentat Marilena Ionaşcu, Microsoft.
Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment, Telekom România, a adus în discuţie un sondaj realizat în rândul utilizatorilor soluţiilor gândite pentru păstrarea legăturii dintre elevi şi profesori.
„Am observat o efervescenţă pe astfel de aplicaţii. Nu întotdeauna profesorii sau părinţii au ştiut să utilizeze aceste soluţii. Ne-am uitat atent la ce au folosit. Peste 90% au continuat să folosească funcţii tradiţionale, aplicaţii de mesagerie sau chiar voce care erau deja instalate. Circa 60-70% se uită şi spre aplicaţii care îi ajută la gestionarea procesului educaţional“, a spus Ovidiu Ghiman.