Eveniment

Digitalizarea nu trebuie să fie un obiectiv în sine, ci un mijloc de a ajuta alte sectoare. Fără digitalizare nu avem cum să avansăm din punct de vedere economic. 9 din 10 copii care mergeau la şcoală în mod normal erau acasă în luna aprilie

Videoconferinţa ZF #Teamswork

Digitalizarea nu trebuie să fie un obiectiv în sine, ci...

Autor: Alex Ciutacu

07.06.2020, 10:58 1367

♦ Ministerul Educaţiei derulează 3 mari contracte de finanţare pe fonduri europene ♦ Educaţia poate fi îngreunată când copiii schimbă platforma de la o oră la alta ♦ Pachetul Office 365 a explodat în această criză ♦ Platformele pot aduce rezultate şcolare mai bune cu până la 25% ♦ Nu există digitalizare sănătoasă fără dialog public-privat.


Digitalizarea proceselor educaţionale şi digitali­za­rea în general nu ar tre­bui privite drept sco­puri absolute care vor genera valoare, ci ca instrumentele potrivite pentru a stimula şi sprijini crearea de valoare, au concluzionat mai mulţi actori care contribuie la sistemul edu­caţional, prezenţi în cadrul video­con­ferinţei ZF #Teamswork, organi­za­tă în parteneriat cu Microsoft.

„În educaţie, digitalizarea trebuie să ajute acele principii pedagogice pe care şi le propune un stat în a le atinge. Digitalizarea nu trebuie să fie un obiectiv în sine, ci un mijloc de a ajuta sănătatea, industria de retail, finanţele. Este clar că fără digitalizare nu avem cum să avansăm din punct de vedere econo­mic“, a explicat Marilena Ionaşcu, education director, Microsoft, în timpul evenimentului.

În ceea ce priveşte digitalizarea în educaţie, rectorul Universităţii Politeh­nice Bucureşti Mihnea Costoiu crede că acesta este un proces ireversibil şi este de datoria instituţiilor de învăţă­mânt „să urce pe val“.

„Este un proces ireversibil acesta al trecerii în zona digitală, nu exclusiv pentru că nu poţi face inginerie sau medicină exclusiv în zona online, dar lu­crurile sunt ireversibile şi e o schimbare ma­joră de comportament a studenţilor, a elevilor, cât şi a societăţii. Cred că, în primul rând, universităţile au datoria să urce pe val, să folosească valul. Trebuie să folosim acest val în folosul nostru al tuturor şi la Politehnica pregătim şi mai profund această schimbare astfel încât teh­nologia să fie o parte şi mai puter­nică a universităţii şi să ajutăm tinerii să treacă mai uşor prin această perioadă“, a declarat Mihnea Costoiu.

În orice caz, platformele digitale vor rămâne prezente în mediul edu­ca­ţional din România, crede Daniela Vişoianu, consilier în cadrul Ministe­rului Educaţiei şi Cercetării, care a povestit în cadrul ZF #Teamswork despre proiectele pe care le derulează în acest sens instituţia din care face parte.

„Cu siguranţă vor rămâne plat­for­me. Ministerul Educaţiei derulează 3 mari contracte de finanţare pe fonduri europene, care ar trebui să ne aducă alt nivel în infrastructura de educaţie. Avem IT Campus, în fiecare şcoală tre­buie să existe infrastructură; avem biblio­teca virtuală, unde am dezgropat nişte resurse care erau ascunse în sistem; şi avem Sims, aşa-numitul catalog virtual care este cu frâna trasă, puţin blocat, dar sperăm să îl deblocăm în această perioadă“, a explicat Daniela Vişoianu.

Ea a atras atenţia asupra profeso­ri­lor, care s-au confruntat cu un volum mult mai mare de muncă în această pe­rioadă, dar şi cu o anumită lipsă de cunoş­tinţe în ceea ce priveşte utilizarea platfor­melor digitale.

„Când vorbim de învăţare la dis­tanţă am observat că e nevoie de o clari­fi­care de termeni. O discuţie ar fi dacă profesorii ştiu să lucreze cu această plat­formă – fiind poate o diferenţă între aptitudini digitale şi aptitudini de predare digitală. E un volum mai mare de muncă, s-a muncit mai mult. Planu­rile de lecţii tradiţionale a trebuit regân­dite. Mulţi au zis că pentru o oră predată volumul de muncă a fost dublu“, a declarat consilierul.

Un alt punct fierbinte de discuţie în ceea ce priveşte utilizarea platformelor digitale s-a format pe tema platfor­mei unice versus soluţii multiple. În timp ce Vişoianu a subliniat în timpul videocon­ferinţei că soluţia unică nu este niciodată o soluţie, reprezentanţii me­diului de business atrag atenţia asupra efectelor nedorite ale numărului mare de platforme.

Pentru elevi şi părinţi, sau chiar pen­tru profesori, utilizarea mai multor soluţii diferite de la o materie la alta poate îngreuna procesul de educaţie.

„Un alt punct pe care cred că este important să ni-l însuşim este că descentralizarea are limitele ei. Total de acord că nu trăim în era în care o singură soluţie, un singur furnizor are răspunsul la toate. Au apus acele vremuri, dar trebuie să vedem în ce măsură ar fi mai benefic pentru o şcoală să aleagă una maxim 2 soluţii pe care să le implementeze la nivelul şcolii. Nu vorbesc doar din experienţă, ci şi din feedback-ul primit. Este foarte dificil ca la fiecare materie copilul şi părintele să utilizeze o altă tehnologie. Inclusiv pentru profesori e dificil pentru că au nevoie de această pregătire“, a comentat Marilena Ionaşcu, Microsoft.

Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment, Telekom România, a adus în discuţie un sondaj realizat în rândul utilizatorilor soluţiilor gândite pentru păstrarea legăturii dintre elevi şi profesori.

„Am observat o efervescenţă pe astfel de aplicaţii. Nu întotdeauna profesorii sau părinţii au ştiut să utilizeze aceste soluţii. Ne-am uitat atent la ce au folosit. Peste 90% au continuat să folosească funcţii tradiţionale, aplicaţii de mesagerie sau chiar voce care erau deja instalate. Circa 60-70% se uită şi spre aplicaţii care îi ajută la gestionarea procesului educaţional“, a spus Ovidiu Ghiman.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO