În perioada de boom construcţiile aveau o pondere de 11% în PIB şi contribuiau cu o treime din creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică.
Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut creştere economică de 3,5%, industria construcţiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susţinut de agricultură şi exporturi. Anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În aceeaşi perioadă, lucrările inginereşti (de infrastructură), cu cea mai mare pondere în ultimii ani în totalul construcţiilor, au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investiţiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.
Potrivit informaţiilor prezentate anul trecut de Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii, circa 90% din activităţile din construcţii sunt generate de lucrările publice, în special de infrastructură.
„O ţară normală, cu o economie sănătoasă, ar trebui să aibă o contribuţie a sectorului construcţiilor în PIB de 12-15%. În România, care oricum are deficit de investiţii, pornind de la marea la mica infrastructură, când guvernul vine şi spune că nu alocă bani de investiţii, totul se prăbuşeşte“, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. Iftime afirmă că avansul puternic al pieţei construcţiilor din perioada 2006-2008, când acest sector ajunsese să aibă o contribuţie în PIB de aproape 11%, se datora preponderent capitalului străin direcţionat către proiecte de retail şi imobiliare.
„E mare păcat că avem pondere a sectorului construcţiilor în PIB de sub 10%. E dezarmant şi o simţim din plin. Situaţia aceasta va mai dura“, spune Iftime.
Guvernul şi-a propus să aloce pentru proiectele publice circa 13,3 miliarde de lei (3 miliarde de euro) anul acesta, în creştere cu aproape 12% faţă de 2013, sau cel puţin acestea sunt promisiunile cele mai recente ale lui Liviu Voinea, ministrul bugetului.
O modalitate prin care statul poate creşte volumul lucrărilor de infrastructură şi, implicit, poate imprima un avans sectorului construcţiilor, este programul de finanţare cu fonduri europene a infrastructurii de transport (POS-T), prin care România a primit de la Bruxelles 4,4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.
Până acum însă, statul român a atras prin POS-T sub o treime din această sumă, astfel că circa 3 miliarde de euro sunt încă neconsumate, iar guvernul mai are timp până la finalul anului viitor pentru a-i primi de la Uniunea Europeană.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.03.2014
