Eveniment

Diplomaţie în vreme de război. Ce pot face diplomaţii când armele nu tac? Bilanţul extern al preşedintelui Iohannis după zece ani de mandat

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a participat la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române 2024, organizată sub tema „Acţiunea diplomatică într-o lume instabilă“

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a participat la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române 2024, organizată sub tema „Acţiunea diplomatică într-o lume instabilă“

Autor: Iulian Anghel

28.07.2024, 10:30 313

La Bucureşti a început ieri Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, prilej pentru preşedintele Klaus Iohannis, care, de jure, conduce diplomaţia, de a-şi face un bilanţ extern, la capătul a zece ani de mandat prezidenţial.

Faţă de anii liniştiţi, în anii crizelor din urmă temele s-au mai schimbat. Înainte de criza COVID-19, tunurile erau puse pe „diplomaţia economică“ - diplomatul trebuie să fie priceput şi persuasiv pentru a promova interesele economice ale ţării. Acum povestea asta nu prea mai prinde cumpărători, sau nu peste tot, din cauza situaţiei de pe scena internaţională. Atunci?

„Diplomaţia este precum seva unui copac. Poate nu curge tot timpul la fel. Seva copacului îşi încetineşte circulaţia iarna şi accelerează primăvara, dar este mereu prezentă“, spune Adrian Cioroianu, fost ministru de externe.

Întâmplarea face ca, în aceste zile, în România, să fie prezent şi Viktor Orban, premierul Ungariei, care participă la de acum consacrata întâlnire anuală a maghiarilor, la Tuşnad. Acum ştim, măcar puţin, de „diplomaţia păcii“ promovată de premierul maghiar, politică ce a enervat întreaga lume occidentală. Luminiţa Odobescu, ministrul român de externe, nu poate face ce face Orban – şi nu este vorba de temperament aici, ci de un alt mod de a-ţi promova agenda. Agenda Ungariei nu este pro-Ucraina, a României este. De ce nu spune România răspicat cum sprijină Ucraina, în vreme ce toţi ceilalţi o fac? Vom şti, probabil, după război cauza acestei tăceri.

Diplomaţia a funcţionat, chiar dacă mai tăcut, şi în vreme de război: lumea ştie că acordăm o atenţie majoră Ucrainei, că considerăm Rusia un stat agresor, că ne interesează în cel mai înalt grad ca Rusia să nu pună mâna pe Marea Neagră, spune Adrian Cioroianu.

Preşedintele s-a adresat ieri corpului diplomatic, pentru ultima dată în calitate de şef al statului şi al diplomaţiei.

 

Rezumat al bilanţului preşedintelui


La finalul acestor 10 ani de mandat, identitatea României pe plan extern a câştigat în substanţă, iar profilul ţării noastre a crescut poate chiar exponenţial. România a devenit un actor regional, european şi internaţional credibil, implicat şi respectat, un furnizor de stabilitate şi de securitate.

Crizele din ultimii ani - pandemia şi efectele sale, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu - au reprezentat provocări dificile. Reacţia noastră a fost promptă şi eficientă, demonstrând că diplomaţia este un instrument esenţial pentru buna funcţionare a statului.

Diplomaţia a devenit o componentă activă a sistemului naţional de securitate, aşa cum este firesc să fie.

România, ca vecin al Ucrainei şi stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe palierul de securitate şi apărare, ca stat membru al NATO, România are un rol constructiv şi de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate şi de stabilitate.

România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare şi protecţie din întreaga noastră istorie. Trebuie să continuaţi demersurile necesare menite să asigure securitatea României!

Pe palier european, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea şi promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

Aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă. Ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar.

Am fost şi voi rămâne un susţinător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene. România a susţinut puternic decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova şi vom rămâne angajaţi în sprijinirea parcursului european al acestor ţări.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ca pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit mai multă substanţă.

Am obţinut progrese privind obiectivul nostru comun cu Statele Unite, acela al integrării României în pProgramul Visa Waver.

Relaţia specială cu Republica Moldova a reprezentat o prioritate strategică pentru mine, ca preşedinte al României, iar cooperarea bilaterală a atins un nivel fără precedent, fiind în prezent la cel mai înalt grad din istorie.

Am promovat şi o relaţie constructivă şi principială cu Ucraina. Încă din prima zi a războiului, România a fost pe deplin solidară şi a luat ample măsuri multidimensionale în sprijinul Ucrainei. Păstrez cu preşedintele Zelenski un contact apropiat, existând un schimb aprofundat de evaluări şi idei cu orice prilej.

Interesul României faţă de Marea Neagră a fost, este şi va fi un catalizator al diverselor formate şi iniţiative în regiune şi dincolo de aceasta. Un exemplu elocvent în acest sens este Iniţiativa celor Trei Mări, care, în 2025, va împlini 10 ani de la lansare. Un alt format în cadrul căruia România şi-a valorificat rolul este Bucureşti 9, iniţiativă pe care am lansat-o, alături de preşedintele Poloniei, în 2015.

În plan multilateral, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major de politică externă. Au fost parcurşi paşi decisivi în avansarea acestui proces, care presupun transformarea internă a politicilor, a practicilor şi a legislaţiei. Insist să fie sporit efortul interinstituţional pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la OCDE, în cel mai scurt timp posibil.

ZF Digital Summit 2024