♦ „Producătorii europeni au un dezavantaj competitiv între 15% şi 35% comparativ cu producătorii neeuropeni“, avertiza recent Dan Lăzărescu, şeful Bosch România. ♦ Europa mizează tot mai puternic pe „made in Europe“: Franţa aplică din 2024 un scor de mediu care exclude electricele asiatice, iar UK acordă bonus maxim pentru modele europene.
Ministrul mediului Diana Buzoianu a anunţat în consultare publică pe 9 mai proiectul de buget al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) pentru 2026, care prevede 300 mil. lei pentru Programul Rabla destinat persoanelor fizice, „punând accent pe maşinile produse şi asamblate în Europa“.
Pentru prima dată de la lansarea programului Rabla, s-a pus astfel în discuţie şi originea maşinilor subvenţionate prin programul de reînnoire a parcului auto.
Pe de altă parte, dacă de 20 de ani Dacia e beneficiarul direct, Loganul „de Mioveni“ fiind cel mai bine vândut model prin Rabla în toţi aceşti ani, în cazul electricelor grupul Renault a decis în urmă cu şase ani ca primul model Dacia să fie unul „made in China“, şi nu de Renault, ci de Dongfeng.
Astfel, acum, întrebarea este „ce înseamnă european mai exact? Dacia electrică unde se încadrează?“.
Direcţia se aliniază unei logici industriale pe care marile pieţe europene au îmbrăţişat-o deja: dacă banul public serveşte atât tranziţiei verzi, cât şi competitivităţii industriei continentale, atunci nu poate sprijini în mod egal o maşină produsă integral pe lanţul industrial european şi una asamblată exclusiv în Asia, cu piese din Asia şi care contribuie la economia din Asia.
Miza este uriaşă. Din 2005, când Programul Rabla a fost lansat cu o primă de casare de 3.000 de lei şi aproape 15.000 de maşini vechi predate la fier vechi în primul an, până în 2025, prin Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost casate peste un milion de autovehicule şi achiziţionate aproximativ 700.000 de maşini noi, conform datelor AFM.
