• Leu / EUR4.7525
  • Leu / GBP5.5474
  • Leu / USD4.1872
Eveniment

„Dobânzi real negative nu vor exista în România, susţine Isărescu.“ Cât spaţiu mai are BNR pentru relaxarea politicii monetare

„Dobânzi real negative nu vor exista în România, susţine Isărescu.“ Cât spaţiu mai are BNR pentru relaxarea politicii monetare

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Nu se duc niciunde dobânzile, rămân real pozitive. Nu vrem să descurajăm economisirea, dar nici să descurajăm investiţia. Fotograf: Ovidiu Micsik

Autor: Claudia Medrega

11 mai 2015 1286

România are în continuare o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei), după ce banca centrală a diminuat rata-cheie de patru ori în acest an, până la un minim istoric de 1,75%. Rămâne de văzut cât de mult vor ajusta băncile dobânzile la credite şi cât de jos vor coborî sumele remunerate la depozite.

Dobânda de politică monetară este mai mare cu 1,55% decât inflaţia prognozată pentru sfâr­şitul acestui an la 0,2%. Pe mă­sură ce BNR a diminuat do­bânda-cheie, banii s-au ieftinit pe piaţa monetară. Dar ban­cherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi conso­lideze marjele de profit.

„La credite cred că mai există câmp de reducere de dobândă, în condiţiile în care pot scădea şi marjele, întrucât indicatorul Robor este mult mai stabil. La depozite, unele bănci au coborât dobânzile ceva mai mult decât trebuia, dar au şi ele excese de lichiditate. Nu trebuie să vadă excesul de lichi­ditate ca fiind de durată, pe măsură ce creşte creditul în lei ea va fi absorbită. Alte bănci au fost mai prudente şi au păstrat dobânzile la plasamentele atrase la circa 2%. Acestea au o viziune pe termen lung“, a declarat vineri Mugur Isărescu, guver­natorul BNR, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

BNR consideră ca fiind rezonabilă o rată reală a dobânzii în România în jur de 1,5 - 2%. „Dacă dobânda reală este mai mică, lumea nu mai economiseşte, iar dacă este mai mare, lumea nu mai investeşte şi stă cu banii la bancă“.

Guvernatorul BNR anti­cipează că anul viitor pon­derea creditului în lei va depăşi 50%, creditarea totală poate intra în teri­toriul pozitiv, iar dobânzile la împrumuturile în lei vor fi în apropierea celor în euro.

Ajustarea dobânzilor la credite şi la depozite depinde de evoluţia dobânzilor din piaţa interbancară, care sunt influenţate de modificarea dobânzii-cheie, dar şi de nivelul lichidităţii din sistem. BNR a surprins piaţa în această lună printr-o nouă scădere a dobânzii-cheie, de la 2% la 1,75%, concomitent cu reducerea aşteptată a re­zervelor minime obligatorii la lei, de la 10% la 8%, care va lăsa băncilor 3 mld. lei lichiditate pe care ar trebui să o plaseze în credite.

Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătăţită a avut impact asupra clienţilor băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, faţă de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă primesc în jur de 2%, în timp ce în 2013 dobânda medie depăşea 5% pe an. Dacă creditele în lei au crescut, cele în valută au scăzut, ceea ce a avut ca rezultat menţinerea creditării în teritoriu negativ. La sfârşitul primului trimestru, soldul creditelor acordate de bănci era de 210 mld. lei (47 mld. euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.

„Am văzut o anumită învolburare. Nu se duc niciunde dobânzile, rămân real pozitive. Nu vrem să descurajăm economisirea, dar nici să descurajăm investiţia. Sperăm ca în perioada următoare să nu avem dobânzi real negative. Astfel de dobânzi există în Europa şi nu vor exista în România. Românii nu au de ce să retragă banii din bănci. Dacă ai dobândă în jur de 2% şi inflaţie de -1%, înseamnă trei procente de dobândă reală“.

Spaţiul rămas pentru reducerea în continuare a dobânzii-cheie mai există, însă acesta este limitat având în vedere că banca centrală intenţionează să menţină rata reală a dobânzii în teritoriul pozitiv.

BNR consideră că perspectiva unei rate a inflaţiei apropiate de zero în următoarele trei-patru trimestre face ca deciziile de politică monetară să stimuleze activitatea de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină în teritoriu real pozitiv ratele dobânzilor la depozite.

Creditarea în lei va continua să crească şi este posibil să vedem şi o dinamică pozitivă a economisirii, chiar dacă dobânzile sunt în scădere, în situaţia în care nu există stimulente pentru investiţii şi consum, după cum au spus analiştii.

Dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii caută soluţii mai avantajoase pentru plasarea banilor. Sistemul bancar local şi-a redus dependenţa de finanţarea externă. Creşterea depozitelor din ultima perioadă şi men­ţinerea pe o traiectorie descendentă a creditării au făcut ca economiile clienţilor să acopere în totalitate portofoliile de credite.

Spaţiu pentru relaxarea politicii monetare mai există pe palierul ratelor rezervelor minime obligatorii.

Ratele RMO urmează să fie reduse până la un nivel european, de circa 2%, în cel mult un an şi jumătate, după cum a indicat guvernatorul BNR. Banca centrală a folosit la maximum pârghia RMO pentru a lupta cu creditul în valută în perioada de boom, iar apoi la începutul crizei pentru a elibera lichiditate în piaţă. La începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), iar în prezent ecartul este de şase puncte procentuale.

Procesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii a fost reluat în 2014 după aproape trei ani în care acestea au fost „îngheţate“. În septembrie 2014, BNR a ajustat RMO la lei de la 12% la 10%, iar în noiembrie au fost tăiate RMO la valută, de la 16% la 14%.

În primele luni din 2015 ratele rezervelor minime obligatorii au staţionat la 10% pentru lei şi 14% pentru valută - cele mai scăzute niveluri pentru aceste instrumente de politică monetară după anul 2000. În luna mai, banca centrală a ajustat ratele re­zervelor minime obligatorii la lei, de la 10% la 8%. De asemenea, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi - la plus/minus 1,5 puncte procentuale.

Cele mai importante declaraţii ale guvernatorului despre:

Inflaţie

+  România a intrat într-o periodă de inflaţie scăzută. Decizia de reducere a cotei TVA pentru alimente de la 1 iunie a influenţat anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt, rata anuală a inflaţiei urmând să fie în jur de 0%, uneori sub 0%.

+ Experienţa anterioară sugerează că transmisia modificării cotei TVA la nivelul preţurilor depinde de conjunctura economică şi de vizibilitatea produselor afectate. Noi am fost prudenţi, am spus că vor ciupi şi negustorii ceva din reducerea asta de TVA. Când s-a majorat cota de TVA în iulie 2010 nu s-a transmis cu 100%, ci vreo 60%.

+ În vară inflaţia se va duce la 0%, dar cu un an agricol bun şi transmisie bună, există „pericolul“ ca scăderile de preţuri să fie chiar mai accentuate. În vară şi primele luni de toamnă, rata anuală a inflaţiei va coborî chiar spre minus 1%, urmând ca apoi să crească în ultimul trimestru şi să ajungă la finalul anului la 0,2%.

Dobânzi la credite şi depozite

+ La depozite unele bănci au coborât ceva mai mult decât trebuia, dar au şi ele exces de lichiditate, a trebuit să fie prudente. Alte bănci au fost mai prudente şi au păstrat dobânzile la plasamentele atrase la circa 2%, acestea au o viziune pe termen mai lung.

+ Băncile ar trebui să aibă o viziune, însă ele îşi fac calculul ca unităţi independente, în acest interval mai îngust îşi vor face socotelile.

+ La credite cred că mai este câmp de reducere de dobândă. Nivelul se mai poate reduce, în condiţiile în care pot scădea şi marjele întrucât indicatorul ROBOR este mult mai stabil.

Continuarea acordului cu FMI

+ Din experienţa mea, eu cred că este bine să avem nişte parteneri internaţionali, ne dau credibilitate, seriozitate şi uneori îţi trebuie un avocat al diavolului, asta e părerea mea. Chiar dacă uneori negocierile nu sunt plăcute, te mai cerţi cu ei, dar o formulă de parteneriat cu ei este bună.

+ În plus, nici nu văd cum am putea noi să vindem credibil o reformă fiscală de o asemenea amploare pe plan internaţional, e greu. Aici m-am exprimat, mă repet, dacă nu poţi s-o prezinţi credibil, tot ce ai putea să câştigi din reforma fiscală pierzi la dobânzi. Or aţi văzut că unul dintre punctele pentru care stau atât de bine la Trezorerie la surplusuri este faptul că le-au scăzut cheltuielile cu dobânzile.

+ Pentru reducerea TVA trebuie o discuţie serioasă cu Comisia Europeană şi FMI. Atunci ştim şi noi ceva mai concret, nu ne putem aventura singuri  în a gândi o politică fiscală care nici nu este apanajul nostru, suntem cel mult un watchdog (câine de pază - n. red.). Banca Naţională se aşteaptă la o decizie privind reducerea de la începutul anului viitor a cotei generale de TVA de la 24% la 20% după discuţiile cu misiunea tehnică a FMI şi Comisiei Europene din a doua parte a lunii mai.

Adoptarea euro

+ Aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă. Cred că suntem la frontiera acestui moment. Aşteptăm să discutăm cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Preşedinţia. Punctul de vedere al BNR a fost expus şi este mai nuanţat decât a spune că este o divergenţă.

+ Nu este o problemă uşoară, este un program de ţară, greu, dificil, are „n" componente. Nu cred că discuţiile astea trebuie ţinute în secret, este vorba de o dezbatere publică. În momentul în care vom şti ce avem de făcut noi, Guvernul, Parlamentul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom şti cam care este termenul realist.

+ Nu cred într-un interval ţintă, fără o foaie parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7525
Diferență: -0,0925
Ieri: 4.7569
Azi: 4.1872
Diferență: -0,3783
Ieri: 4.2031
Azi: 5.5474
Diferență: -0,4665
Ieri: 5.5734
Azi: 4.1854
Diferență: 0,0454
Ieri: 4.1835