Eveniment

Două pietre de moară pentru guvernul Orban: majorarea alocaţiilor şi majorarea pensiilor. Cum le va muta din loc? Creşterea cu 40% a pensiilor şi dublarea alocaţiilor au un impact bugetar cumulat de 31,5 mld. lei, 2,4% din PIB-ul României în 2020

Două pietre de moară pentru guvernul Orban: majorarea alocaţiilor şi majorarea pensiilor. Cum le va muta din loc? Creşterea cu 40% a pensiilor şi dublarea alocaţiilor au un impact bugetar cumulat de 31,5 mld. lei, 2,4% din PIB-ul României în 2020

Autor: Răzvan Botea

21.01.2020, 19:10 810

Guvernul PNL are două pietre de moară pe care trebuie să le mute în 2020: majorarea alocaţiilor, care dacă ar fi fost introdusă în ianuarie 2020 ar fi costat în plus 7,5 mld. lei pentru tot anul, şi majorarea pensiilor cu 40% în septembrie.

Majorarea pensiilor este inclusă în bugetul consolidat pe 2020, dar problema este că, odată aplicată, măsura va trebui menţinută şi în 2021 când va crea adevăratele probleme pentru construcţia bugetară.

De asemenea, guvernul PNL mai are nevoie de 7,5 mld. lei pentru dublarea alocaţiilor, măsură prevăzută într-o lege promulgată de preşedintele Iohannis, la care termenul a fost prorogat pentru 1 august 2020. Bugetul de stat, şi aşa tensionat, nu are destul spaţiu de manevră pentru finanţarea acestor creşteri de cheltuieli.

Premierul României, Ludovic Orban, a afirmat recent că majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, inclusiv creşterea pensiilor cu 40%, cheltuială prevăzută în bugetul pe 2020, va fi influenţată de evoluţia economiei româneşti şi de evoluţia colectării la bugetul de stat.

„Banii (pentru pensii - n. red. ) sunt prevăzuţi, dar totul depinde de cum evoluează economia, dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creşte economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea“, a spus Ludovic Orban, citat de Mediafax.

Creşterea cu 40% a pensiilor şi dublarea alocaţiilor, efort bugetar de 31,5 mld. lei, 2,4% din PIB-ul României în 2020, nu poate fi suportată de actuala structură a bugetului, spun economiştii.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că majorarea pensiilor este mai problematică pentru bugetul anului următor, în condiţiile în care efortul bugetar în 2021, unde majorarea pensiilor se aplică pentru tot anul, este semnificativ mai mare.

„Este absolut clar că o creştere cu 40% a pensiilor dintr-un foc nu poate fi acomodată în buget. Nu încape în configuraţia bugetară actuală.  Orice măsură poate fi cumva acomodată în buget cu ajustarea majoră a altor elemente din buget. Problema este următoarea: cresc cheltuielile cu pensiile cu 40% şi sacrific ce? Investiţiile nu ar ajunge nici să le tai de tot. Ce poţi ajusta în buget? Să creşti taxele? Nu ar ajunge o creştere de TVA nici la maximul permis în Uniunea Europeană“, comentează Ionuţ Dumitru pentru ZF.

Guvernul mizează pe o creştere a eco­nomiei româneşti de 4% în 2020 şi pe venituri bugetare de 360 mld. lei, 31,8% din PIB, un nivel similar cu cel din 2018 - 31,4% din PIB. România stagnează de 15 ani în jurul valorii de 31-32% venituri în PIB, în condiţiile în care media europeană este de peste 45%. Cheltuielile cu asistenţa socială (inclusiv pensii şi alocaţii) şi cu salariile bugetarilor se ridică în 2020 la 20,7% din PIB - două treimi din veniturile totale ale bugetului general consolidat se cheltuiesc pe aceste două canale.

Problema cea mai mare a majorării pensiilor este impactul bugetar din anul 2021. Potrivit calculelor Consiliului Fiscal, prezentate în opinia asupra bugetului de stat în 2020, impactul legii pensiilor în 2021 este de 2,7% din PIB, care aduce riscuri pentru un derapaj fiscal major, în special în anii ce ur­mează. Deficitul bugetar asumat de gu­vern pentru 2020 este de 3,6% din PIB.

Măsura dublării alocaţiilor ar aduce în discuţie finanţarea pentru 7,5 mld. lei, echivalentul a circa 0,6% din PIB. Legea este promulgată de preşedinte, însă termenul de intrare în vigoare a fost amânat de guvern până la 1 august 2020, când, susţin guvernanţii, se vor găsi resursele necesare pentru finanţare.

„Am căutat sursă de finanţare (pentru creşterea pensiilor - n. red.). Nu am găsit-o. Nu există. Am făcut la fel pentru amendamentul introdus în Parlament care dublează alocaţiile. Nici acolo nu am găsit sursă de finanţare“.

„Iresponsabilitate maximă din partea socialiştilor care în disperarea de a-şi salva imaginea sunt gata să arunce în aer România. Guvernarea PNL este una responsabilă. Venim cu soluţii atât pe partea de cheltuieli (reorganizarea aparatului adminstrativ) cât şi pe partea de venituri (informatizarea ANAF) pentru a repara mizeriile şi populismele guvernărilor PSD din ultimii ani“, a scris, duminică, pe Facebook ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

Informatizarea ANAF, în condiţiile în care situaţia va evolua ca în cazul altor ţări „ Bulgaria, Polonia „ ar putea creşte colectarea cu un procent de două cifre în 1-2 ani, însă nu este clar în acest moment în ce măsură poate creste colectarea până în iulie, astfel încât să compenseze dublarea alocaţiilor.

„Pe partea de venituri părerea mea este că trebuie înainte de orice altceva să colectăm mai bine. Colectăm atât de prost încât există un spaţiu foarte mare. Ministrul de finanţe a spus că vom digitaliza ANF „ sunt şanse că rezultatele să se vadă într-un orizont nu foarte îndepărtat în Polonia au apărut rezultate semnificative în 1-2 ani“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

AFACERI DE LA ZERO