Eveniment

Două treimi din păsările din agricultura românească sunt crescute tradiţional. Are România un atu în agricultura ecologică

Două treimi din păsările din agricultura românească sunt crescute tradiţional. Are România un atu în agricultura ecologică

Diferenţa dintre puii crescuţi în curţile micilor ferme şi cei crescuţi în unităţile industriale o face alimentaţia

Autor: Gabriel Razi

03.08.2011, 00:07 2041

În agricultura românească sunt 78,8 milioane de păsări, din care48,3 milioane sunt în ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă alepersoanelor fizice. Astfel, fiecare dintre cele 3,8 milioane depersoane fizice din agricultura ro­mâ­nească are în medie 12 păsăriîn curte.

Restul de 30,5 milioane de păsări sunt exploatate în fermeindustriale, potrivit da­telor din Recensământul General Agri­col2010, o cercetare care nu s-a mai făcut din 2002.

Astfel, mai mult de jumătate din găinile, raţele sau curcaniidin România sunt crescuţi în curţile micilor fermieri, iar lanivelul opiniei publice persistă ideea că produsele agroalimentarece provin din fermele de subzistenţă fac parte din agri­culturaecologică. Aşa a apărut ideea că România ar avea un atu pe acestsegment. Specialiştii spun însă că între agricultura ecologică şicea tradiţională nu poate fi pus semnul egal.

La şedinţa deschisă de redacţie ZF Expert de săptămână trecutăcu tema "Cum poate contribui agricultura la revenirea economieiromâneşti" s-a dezbătut şi problema diferenţelor dintre produseleagroalimentare ce provin din fermele industriale şi cele dinagricultura tradiţională.

Profesorul universitar Gabriel Popes­cu de la Facultatea deEconomie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul ASE Bucureşti aexplicat că sistemele de producţie ecologice sunt diferite atât decele industriale, cât şi de cele tradiţionale în sensul căagricultura ecologică implică un sistem de management al producţieicomplex - condiţie neîndeplinită în gospodăriile tradiţionale.

La rândul său, Sorin Minea, pro­prie­tar al producătorului demezeluri Angst, cu afaceri de 47 de milioane de euro pe piaţalocală, a spus că între ouăle de ţară şi cele produse industrial nueste nicio diferenţă, impresia că primele ar fi mai bune fiind deordin psihologic.

ZF a postat ieri pe zf.ro un articol care trata pe scurtaceastă problemă ce a stârnit reacţii aprinse în rândulcititorilor. Aceştia au contestat ipoteza că nu există niciodiferenţă între ce produc fermele industriale şi celetradiţionale.

Care este însă realitatea? ZF a întrebat atât medicinutriţionişti, cât şi jucători din industria cărnii care suntdiferenţele între produsele ecologice şi cele industriale.


Ce spun marii producători

Astfel, Grigore Horoi, preşedinte al producătorului de carne depui Agricola Bacău, companie cu afaceri de 97,1 milioane de euroanul trecut, spune că diferenţa dintre puii crescuţi în curţilemicilor fermieri şi cei crescuţi în unităţile industriale o facealimentaţia.

"Ideea că puiul crescut la ţară este mai bun decât celindustrial a apărut în anii 1970 atunci când România a început săproceseze păsări în sistem industrial. Di­fe­renţa dintre puiul dincurţile oa­menilor şi cel din fermele mari este că cel din urmăeste crescut într-un mediu con­tro­lat, ştii clar ce mănâncă",spune Horoi.

Mai mult, Grigore Horoi spune că o altă diferenţă între celedouă sisteme de producţie este aceea că puiul industrial are unciclu de creştere mai rapid faţă de cel din micile ferme. "Noi avemşi un brand de pui crescut în mediu controlat, dar similar cu celdin agricultura tradiţio­nală. Eu personal prefer puiul crescut înmediul controlat", explică el.


Ce spun nutriţioniştii

De cealaltă parte, Gheorghe Menci­ni­copschi, directorulInstitutului de Cer­cetări Alimentare, spune că deşi nu suntmajore, între păsările crescute industrial şi cele din gospodăriiexistă diferenţe.

"Calitatea produselor din carne de pasăre depinde şi de sistemulîn care cresc animalele. Sunt păsări care cresc în hăli închise, înspaţii deschise, în sistemele gospodăreşti sau în ferme eco. Altaeste textura cărnii unui pui care aleargă, dar asta nu înseamnă căcei crescuţi industrial sunt otrăvitori", spune Mencinicopschi.

În plus, medicul nutriţionist Şerban Damian explică şi el cădiferenţele dintre puii crescuţi în fermele tradiţionale şi celeindustriale sunt mici, însă acestea există.

"Este greu de spus la ce nivel sunt diferenţele, iar acest lucrudepinde de mai multe lucruri. Spre exemplu, în fermele industrialedepinde dacă producătorii folosesc substanţe care să accelerezecreşterea păsărilor, atunci acestea ajung în organismul animaluluişi ulterior în cel al omului", spune Şerban.

Părerea unanimă: Agricultura tradiţională nu este totalecologică

Atât producătorii din industria ali­mentară, cât şi mediciicontactaţi de ZF au concluzionat însă că ce produc românii înfermele de subzistenţă nu poate purta eticheta "ecologic". Pe dealtă parte, car­nea de pasăre din curţile românilor nu poa­te fipusă nici în aceeaşi barcă cu cea din fermele industriale.

"Puiul crescut la ţară nu este indus­trial pentru că are accesla aer, la soare şi face mişcare, dar nici ecologic pentru că pelângă iarbă şi grăunţe este hrănit în unele cazuri şi cu nutreţuricom­binate", spune Gheorghe Mencinicopschi.

Maimult, Grigore Horoi crede la rândul său că puii crescuţi în fermeletradiţionale nu pot fi consideraţi ca fiind parte din agriculturaecologică.

"Aceste păsări nu pot fi considerate ca făcând parte dinagricultura eco pentru că în acest caz păsările nu ar trebui să seapropie de furaje tratate chimic în niciun fel", explică el.


Piaţa ouălor şi a cărnii de puieste dominată de marile ferme

Mai mult, de 75% din piaţa ouălor şi a cărnii de păsăre esteacoperită de companiile mari, potrivit datelor UniuniiCrescătorilor de Păsări din România (UCPR). Numai primii doijucători Transavia şi Agricola Bacău au derulat împreună afaceri decirca 200 de milioane de euro anul trecut având în total peste3.000 de angajaţi.

De cealaltă parte, crescătorii de păsări în sistem ecologic dinRomânia pot fi nu­mă­raţi pe degetele de la o singură mână.

Firma Ouă de ţară din Argeş, unul dintre aceşti producători, aavut anul trecut afaceri de 500.000 de euro - de douăzeci de orimai puţin decât marile centre de producţie din România.

"Estimăm pentru acest an o creştere de 30%-40%, în condiţiile încare în al doilea semestru al anului trecut am dublat capacitateade producţie", spune Anca Pop, administratorul Ouă de ţară.

Ferma produce în fiecare lună 350.000 de ouă ecologice de la13.500 de gă­ini care ajung pe rafturile marilor magazine dinCapitală precum Auchan, Metro, Billa, Mega Image sau Cora.

Producătorii din agricultura ecolo­gică aco­peră în prezent130.000 de hectare, de două ori mai mult ca acum cinci ani, însăacest sector reuşeşte să cuprindă numai 2% din totalul suprafeţeloragricole din Ro­mânia. Spre comparaţie, Marea Brita­nie, Franţa sauSpania alocă în fiecare an peste 500.000 de hectare acesteinişe.


Cititorii zf.ro despre oul eco

Costi: Părinţii mei cresc găini la ţară şi nule dau nutreţuri combinate. Este o diferenţă uriaşă, pornind de lacoaja care este mai tare, iar lichidele sunt mult maiconsistente.

Cătălin: Vaca paşte iarba de pe câmp unde stătoată ziua, găinile trăiesc libere prin curte şi mănâncă verdeaţăsau boabe de porumb şi grâu. Oare animalele crescute şi hrănite înacest fel sunt la fel ca acelea de la marile ferme?

Iulian: Este o diferenţă între oul şi carneaunei găini care stă într-o curte, are o hrană variată şi o găinăcare stă închisă şi este îndopată forţat inclusiv noaptea pentru ada randamentul necesar profitabilităţii unei fermespecializate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO