În Germania, spre exemplu, ordinea şi siguranţa „înghit“ doar 3,6% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce Danemarca acordă o importanţă mai mică acestor tipuri de costuri, care sunt în cuantum de numai 1,7% din cheltuielile guvernamentale totale. În schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună, 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, pe când în Uniunea Europeană alocările pentru aceste două capitole sunt de 25,1% din cheltuielile totale ale statelor, adică cu aproape 30% mai mult decât la noi. Cum se explică o astfel de situaţie?
„Cred că avem o supraaglomerare de instituţii de forţă care nu privesc neapărat siguranţa cetăţeanului în mod direct, cum ar fi SRI sau SIE, unde salariile angajaţilor sunt mai mari decât cele ale poliţiştilor şi jandarmilor. Totodată, o mare parte din bani s-a alocat de-a lungul timpului pentru dotări moderne care să sporească siguranţa, în pregătirile pentru aderarea la Schengen“, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea. În opinia lui, situaţia mai poate fi explicată şi ca urmare a unui comportament faţă de instituţiile de forţă din România care s-a generalizat. „Fiecare majoritate politică s-a sprijinit pe instituţiile de forţă şi şi le-a ţinut aproape inclusiv prin majorări de salarii, care au generat creşteri de cheltuieli. Să nu uităm că, pe vremea Boc- Băsescu, angajaţii din cadrul SRI sau SIE au fost în mare parte exceptaţi de la măsurile de austeritate, pe când poliţiştii şi jandarmii nu“, a mai spus Coşea.
O altă anomalie a fost reprezentată, în trecut, de fapul că o parte dintre jandarmii plătiţi de stat păzeau conductele de petrol ale unor companii private (anterior deţinute de stat), a spus Marin Gruia, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual „Nu ştiu care este explicaţia pentru modul în care se face împărţirea cheltuielilor statului, dar în anul 2013 nu îmi amintesc să fi fost bugete suplimentate. Anul acesta şi anul trecut probabil că au crescut cheltuielile, pentru că s-au făcut achiziţii de autoturisme noi, cam 3.000 – 4.000 de unităţi, ceea ce a ridicat destul de mult costurile“, a spus Marin Gruia.
În ceea ce priveşte costurile cu apărarea, România este sub media europeană, având în vedere că se alocă doar 2,3% din totalul cheltuielilor guvernamentale totale, pe când media Uniunii Europene este de 2,9%. Grecii, de exemplu, alocă 3,5% din totalul cheltuielilor statului pentru apărare, în timp ce britanicii au o pondere de 5,1% a cheltuielilor cu apărarea în total.
Pe capitole, în topul celor mai mari cheltuieli ale statului realizate în România se află cele cu protecţia socială (care consumă o treime din cheltuielile totale ale statului, sub media UE de 40%), afaceri economice (17,6% faţă de media UE de 8,8%), servicii publice generale (circa 14%, la egalitate cu media UE), sănătate (11,4%, sub media UE de 14,8%), educaţie (8%, faţă de media UE de 10,3%) şi siguranţă şi ordine publică (6,3%, faţă de media UE de 3,7%). „Modul în care se împart cheltuielile pe capitole arată şi care sunt priorităţile strategice ale unei ţări, pe ce pune accentul. O ţară care gândeşte în perspectivă pune accentul pe educaţie şi sănătate, pe când alocarea unei importanţe mai mari siguranţei şi ordinii publice este o chestiune cu impact în prezent. (…) Statul ar trebui să se comporte ca un investitor eficient, care alocă resurse şi vede rezultatele. Din păcate însă - cel puţin dacă vorbim de jandarmii care se ocupă de paza unor obiective - se alocă resurse, dar nu cred că se văd rezultatele. Dacă statul ar avea comportamentul unui investitor, astfel de disfuncţionalităţi nu ar mai exista“, a explicat profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.
În opinia lui, situaţia actuală este şi o consecinţă a peisajului conturat în ultimii 25 de ani, pentru că există încă tare comportamentale care fac ca nevoia să fie mai mare în zona de „siguranţă şi ordine“, în timp ce educaţia civică a fost deficitară.
Analiza ZF a folosit cele mai recente date disponibile la Eurostat (2013) şi a luat în considerare ponderea cheltuielilor alocate pe cele zece mari capitole din fiecare ţară raportată la cheltuielile guvernamentale totale.
Principalele zece domenii care structurează bugetele de cheltuieli ale statelor sunt: protecţie socială, acţiuni economice (subvenţiile), servicii publice generale (inclusiv infrastructura), sănătate, educaţie, siguranţă şi ordine publică, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, apărare şi protecţia mediului.
Pentru analiza comparativă, ZF a raportat cheltuielile pe cele zece activităţi la cheltuielile guvernamentale totale din fiecare ţară şi nu la PIB. Motivul este acela că, în România, spre exemplu, cheltuielile guvernamentale totale au reprezentat 35% din PIB în 2013, pe când în Germania au fost de peste 44% din PIB, iar în Franţa au ajuns la 57% din PIB.
Ce cuprind cele 10 tipuri de activităţi care „consumă“ bugetul public consolidat
- Cheltuieli guvernamentale totale – totalitatea cheltuielilor bugetului consolidate al statului (buget de stat, buget pensii publice, buget sănătate, bugete locale, alte instituţii de stat autofinanţate)
- Protecţie socială – pensii, alocaţii pentru copii, indemnizaţii pentru şomaj, subvenţii pentru locuinţe şi pentru încălzire, indemnizaţii pentru boli şi persoane cu dizabilităţi
- Acţiuni economice – acţiuni economice generale, pentru agricultură, păduri, energie, combustibil, mine, construcţii, transport- infrastructură, comunicaţii
- Servicii publice generale – organismele legislative şi executive, cu colectarea taxelor, serviciul datoriei publice, transferuri cu caracter general între diverse nivele ale guvernului
- Sănătate – medicamente, echipamente, servicii de spitalizare şi de îngrijire
- Educaţie – educaţia pe toate nivelurile de învăţământ
- Siguranţă şi ordine publică – poliţie, pompieri, justiţie, penitenciare, servicii secrete
- Locuinţe şi servicii comunale – subvenţii şi construcţia de locuinţe, dezvoltare urbană, furnizare de apă şi canalizare, iluminatul străzilor
- Recreaţie, cultură şi religie – servicii recreaţionale, sportive şi culturale, servicii TV şi de editare de publicaţii, religie
- Apărare – apărare civilă şi militară
- Protecţia mediului – managementul deşeurilor şi al apelor uzate, combaterea poluării, protecţia biodiversităţii.