România va avea începând de anul viitor opt-nouă regiuni, iar banii gestionaţi la nivelul regiunilor vor fi împărţiţi judeţelor pentru dezvoltare pe două principii, unul al „solidarităţii“, iar altul pe proiecte într-un mecanism similar accesării fondurilor de la UE.
Vicepremierul Liviu Dragnea, cel care are în gestionare procesul regionalizării, a susţinut ieri la emisiunea După 20 de ani de la ProTV că fondurile din bugetul de stat alocate regiunilor vor fi stabilite în continuare prin legea bugetului, iar structurile regionale vor distribui judeţelor fonduri pentru dezvoltare prin două modalităţi.
„Jumătate din sumă să meargă către judeţe în funcţie de capacitatea financiară – adică ăsta e principiul solidarităţii, cei care au bani mai puţini să primească puţin mai mult -, iar cealaltă jumătate să fie accesibilă prin depunerea de proiecte pe un sistem similar cu fondurile europene, dar nu cu atât de multă birocraţie“, a explicat vicepremierul la emisiunea citată.
Dragnea a mai precizat că preşedinţii de consilii judeţene vor rămâne cu aceleaşi competenţe în urma regionalizării, iar forurile pe care le conduc cu aceleaşi fonduri de la buget la care se vor adăugat bani suplimentari
Totodată, el a afirmat că va fi înfiinţată instituţia prefectului regional, care va fi în subordinea Guvernului, iar în cazul judeţelor vor rămâne subprefecţi.
În ceea ce priveşte consiliul regional, vicepremierul a declarat că rolul principal al acestuia va fi acela de a coordona activităţile consiliilor judeţene în domeniul dezvoltării regionale.
În cazul reşedinţelor-capitală a regiunilor, Dragnea a susţinut că acestea vor fi decise în ultimă instanţă deoarece va fi „cel mai tensionat lucru şi va genera cea mai multă patimă“.
România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni, iar cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora ţine de caracterul dominant al slujbelor agricole, care ar putea să ducă la nedezvoltare.
„În primul rând într-o regiune este important să ai cât mai multe slujbe nonagricole, ăsta este un criteriu obligatoriu pentru dezvoltare. Dacă numărul de slujbe agricole într-o regiune este mai mare decât celelalte, este clar o reţetă pentru nedezvoltare“, a afirmat Dragnea.
În al doilea rând, el a susţinut că regiunile trebuie să aibă capacitatea ca fluxurile de comunicaţie şi de mobilitate a mărfurilor şi persoanelor, transportul şi infrastructura să le aducă dezvoltare.
De asemenea, vicepremierul a afirmat că este „foarte important“ ca într-o regiune să nu existe judeţe de acelaşi fel, cum sunt Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, care este „o soluţie foarte proastă“.
Dragnea a mai precizat că susţine în continuare varianta în care pachetul de legi privind regionalizarea să fie adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului.
„Eu cred că pentru un asemenea proiect Guvernul într-adevăr îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, pentru că nu cred că proiectul de regionalizare merită să riscăm să-l dezbatem un an şi ceva de zile în Parlament în condiţiile în care important este să prindem această fereastră de oportunitate care poate e unică, 2013.“
El a precizat că din 2016 preşedinţii regiunilor şi consilierii regionali ar urma să fie aleşi în aceeaşi zi cu primarii şi consiliile judeţene, în acelaşi sistem de vot direct din partea cetăţenilor. Până atunci aceştia ar urma să fie aleşi de către consilierii locali deja în exercitarea mandatului.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
