Legea descentralizării, un proiect amplu discutat anul trecut şi pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în noiembrie, a fost dat peste cap de o decizie a Curţii Constituţionale, care a decis că proiectul de lege este neconstituţional. Această lege ar fi afectat 14.000 de angajaţi care urmau să fie transferaţi de la ministere la autorităţile locale. În bani, proiectul ar fi însemnat şi transferul a 600 de milioane de lei de la central la local.
CC a decis neconstituţionalitatea Legii descentralizării în principal în raport cu competenţele descentralizate şi bunurile transferate autorităţilor locale, judecătorii CC constatând inadvertenţe în ceea ce priveşte competenţele transferate, dar şi statutul juridic al bunurilor.
Surse din cadrul Curţii Constituţionale au explicat că principalele probleme constatate în cazul Legii descentralizării au privit competenţele reglementate şi transferate autorităţilor locale, precum şi regimul juridic al bunurilor.
Potrivit acestora, descentralizarea priveşte trei aspecte, respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale.
În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora. De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale.
În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.
„La bunuri, la proprietate, nu se ştie dintre acele anexe care sunt bunuri proprietate publică. La fiecare domeniu descentralizat aveau două chestiuni, bunurile proprietate publică a statului trec în proprietatea publică a UAT, şi al doilea care e invariabil în aceeaşi logică bunurile din proprietate privată a statului în proprietate privată a autorităţii. Ambele trimiteau la o anexă în care se dau doar bunuri publice. Niciuna din anexe nu are bunuri proprietate privată. Nu se ştie după anexă care e proprietate publică şi care privată. La cele publice nu ştim dacă sunt publice prin declaraţia legii sau pe altă procedură. În plus, bunurile nu sunt individualizate decât prin număr de inventar, care nu atestă apartenenţa nici statutul juridic. Dreptul de proprietate îl atestă înscrierea în cartea funciară“, au explicat sursele citate. Judecătorii au constatat că singurul caz în care se face referire la datele de carte funciară a imobilelor este cel al plajelor. În cazul plajelor, judecătorii CC au constatat faptul că prin lege se reglementează administrarea plajelor de autoritatea locală, însă prin efectul anexelor se ajunge la transferul de proprietate. Judecătorii CC au constatat faptul că procedura de adoptare a Legii descentralizării prin angajarea răspunderii a fost una constituţională, respingând astfel criticile parlamentarilor PDL.
Ce prevede proiectul Legii descentralizării
Aplicarea legii descentralizării înseamnă trecerea unor fonduri de 600 de milioane de lei şi a 14.000 de angajaţi din structurile administraţiei centrale în cele judeţene. Proiectul descentralizării administrative şi financiare presupune transferul de bani, „competenţe“ şi zeci de instituţii de la ministere către administraţia locală. Printre instituţiile care ar urma să treacă sub conducerea consiliilor judeţene se numără direcţiile agricole judeţene (de la Ministerul Agriculturii la consiliile judeţene), direcţiile judeţene pentru cultură (de la Ministerul Culturii), direcţiile judeţene pentru turism (de la Ministerul Turismului), o parte dintre palatele, cluburile copiilor şi elevilor şi cluburile sportive şcolare care se transferă autorităţilor administraţiei publice locale (de la Ministerul Educaţiei), direcţiile judeţene pentru protecţia mediului (de la Ministerul Mediului), direcţiile de sănătate publică judeţene (de la Ministerul Sănătăţii) sau direcţiile judeţene pentru sport şi tineret (de la Ministerul Tineretului şi Sportului).
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
