Ştirea despre închiderea Combinatului siderurgic Arcellor Mittal din Hunedoara din cauza preţurilor energiei electrice este o ştire pe care nu dau doi bani cei care ne povestesc despre inteligenţă artificială, robotizare şi automatizare, din birouri de clasa A sau săli de conferinţă din hoteluri de 5 stele din Bucureşti.
Adică de ce le-ar păsa că un combinat deschis pe vremea imperiului austro-ungar stă pe tuşă şi că 500 de angajaţi, din cei 20.000 câţi erau odată, pleacă în şomaj tehnic? De ce le-ar pasa consultanţilor de 30-40 de ani cu MBA-uri de la universităţi de prestigiu, care ne dau lecţii despre inteligenţa artificială, robotizare şi automatizare, despre un combinat deschis în 1882? Astăzi suntem la revoluţia industriala 4.0., de ce ne-am uita la relicve din revoluţia industriala 1.0.?
De ce le-ar pasa că, din cauza preţului la energie, riscă să se închidă toate combinatele de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele? Acum când, după pace, ar fi fost nevoie de ele, pentru că începe reconstrucţia Ucrainei care are la dispoziţie bani echivalentul a două, daca nu chiar trei PIB-uri ale României?
Aud politicieni la televizor care ne spun că suntem în mare pericol, avem cea mai mare graniţă cu Ucraina dintre ţările din UE şi, foarte probabil, vom avea în curând şi graniţă directă cu Rusia.
Păi singurul pericol care ne paşte este că nu mai avem combinate de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele, toate acestea ar fi putut să contribuie la refacerea Ucrainei. Şi ne-ar fi adus o groaza de bani.
În timp ce UE, eleganta şi sofisticata, aşa cum o ştim, creează ”The Competitiveness Compass”, cu exprimările rafinate cu care ne-a obişnuit – Closing the innovation gap / A joint roadmap for decarbonisation and competitiveness / Reducing dependencies and increasing resilience and security, ce document va ieşi! – SUA scoate din desagă ”Drill Baby, Drill!” şi îşi intensifică industrializarea în domeniile strategice.
Aici fac o pauză ca să mă înjuraţi, după care eventual să recităm, stând în picioare cu mâna pe inimă, povestea cu crezul nostru privind apartenenţa la valorile europene, etc.
Aici fac o pauză pentru ca cei 5-6 hipsteri - profesori, analişti şi consultanţi în economie – să declare imposibile planurile de reindustrializare ale guvernului.
Aici fac o pauză pentru ca să ne trezim la realitate, să cream un ecosistem industrial, să ne sprijinim combinatele de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele (cate mai sunt), să le pregătim pentru a fi competitive pentru reconstrucţia Ucrainei.
România, este momentul tău de ”Drill Baby, Drill!” – gata cu frustrările că n-ai fost invitată la reşedinţa şefului NATO în decembrie sau acum, la Paris, că eşti tratată periferic, că Europa nu a înţeles puterea ”zidului galben” de la München. Pune-te pe exploatarea gazelor şi petrolului, pune-te pe industrializare, pune-te pe sprijinit combinatele de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele.
Miza este refacerea Ucrainei, sunt peste 1.000 miliarde de Euro in joc. Nu va lăsaţi ameţiţi de pissing contest-ul pe teme militare al politicienilor. Este vorba, aşa cum a fost dintotdeauna, despre bani şi putere.