Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a susţinut o conferinţă de presă LIVE pe Facebook, la finalul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, anunţă că România se află într-o situaţie dificilă cu implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, riscând să piardă aproximativ 6,3 miliarde de euro din proiecte care nu mai pot fi finalizate până în august 2026 – data limită pentru finalizarea proiectelor.
Pîslaru a explicat că noul guvern a găsit o situaţie problematică la preluarea mandatului, cu proiecte în valoare de 7,8 miliarde euro pentru care nu existau justificări tehnice că pot fi îndeplinite în termenul limită. După o analiză detaliată coordonată de premierul Ilie Bolojan, s-a constatat că aproximativ 6,3 miliarde euro din proiecte nu mai pot fi realizate din cauza întârzierilor acumulate de fostele guverne sau a nerespectării procedurilor.
Din totalul de 15 miliarde euro reprezentând împrumuturile din PNRR, ar rămâne în program circa 8,7 miliarde euro.
Mai jos aveţi declaraţiile făcute de ministrul Dragoş Pislaru:
► România risca să piardă 7,8 mld. euro din împrumuturile PNRR. Guvernul actual a reuşit să reducă suma proiectelor neeligibile la 6,3 mld. euro. Se salvează astfel aproximativ 8,7 mld. euro. Componenta nerambursabilă a PNRR (granturi) este salvată în totalitate – „niciun euro nu va fi pierdut”.
► România nu şi-a asumat oficial întârzierile în trecut şi a aşteptat ca CE „să elimine proiectele”. Comisia doar constată neeligibilitatea – nu „taie” proiecte. „Este nevoie de curaj instituţional” pentru a recunoaşte că unele proiecte nu mai pot fi realizate.
► A fost agreat un pachet de 2,54 mld. euro pentru investiţii care pot fi finalizate până în august 2026. Domenii incluse: renovare clădiri (437 mil. euro), şcoli verzi, infrastructură universitară, digitalizarea administraţiei, energie verde (hidrogen, baterii), apă-canal, împăduriri, spitale, cabinete de planificare familială.
► Sunt în discuţie şi instrumente financiare pentru capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare.
► România are unul dintre cele mai stufoase PNRR-uri din UE: peste 500 de jaloane şi ţinte. Se discută reducerea acestora la 378 şi simplificarea descrierilor. Până la finalul lunii iulie trebuie trimisă forma revizuită a planului. Până la finalul anului se va depune cererea de plată nr. 4.
► CE cere dovezi clare privind progresul fizic: certificate energetice, hectare împădurite, stadiul construcţiei spitalelor etc. „Comisia nu este baubau, ci gardianul tratatelor”. Tonul discuţiilor a fost „deschis, constructiv, profesionist”.
► Vor fi eliminate proiectele neîncepute sau blocate în achiziţii publice. Se discută de „reducerea ambiţiei”, nu eliminarea completă.
► Proiectele vitale (ex: autostrăzi A7 şi A8) vor fi finanţate din surse alternative: fonduri de coeziune, BEI, fonduri naţionale.
► „Comisia Europeană nu impune majorarea TVA”. Deciziile privind politica fiscală sunt suverane şi ţin de credibilitatea României în faţa pieţelor.
► „Nu e rolul meu să vorbesc despre greaua moştenire. Rolul meu este să salvez fiecare euro pentru România.”
► „Nu suntem într-un punct final. Forma finală a PNRR va fi cunoscută săptămâna viitoare.” România are potenţial şi trebuie să dovedească seriozitate în faţa CE şi a investitorilor. Obiectivul este ca ţara să finalizeze reformele şi investiţiile până în 2026, fără a pierde fonduri esenţiale pentru modernizare.
