Eveniment

Dramă în secolul XXI: Secţiile de terapie intensivă ale spitalelor de urgenţă din Bucureşti sunt sufocate de pacienţi

Dramă în secolul XXI: Secţiile de terapie intensivă ale spitalelor de urgenţă din Bucureşti sunt sufocate de pacienţi

Autor: Mirabela Tiron

11.01.2017, 00:06 1815

În Romania, în toate spitalele publice sunt 4.600 de paturi în  secţiile ATI (anestezie şi terapie intensivă), dintr-un total de 125.000 de paturi, şi 2.000 de medici care lucrează în aceste secţii, dintr-un total de 56.000 de medici, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Luni, un bărbat care intrase în stop cardio-respirator a murit la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, după ce a fost ventilat de asistente şi un medic gastroenterolog într-un salon obişnuit, dat fiind că la acel moment nu mai erau paturi disponibile la secţia de terapie intensivă.

"Deoarece suntem spital regional primim cazurile grave care în cele din urmă ajung în ATI. Secţiile din ATI nu ştiu dacă sunt undeva corect dimensionate ca să poată menţine paturi libere. Situaţia secţiilor ATI nu este singulară, toate sunt pline în Bucureşti", a spus Leonard Grecescu, purtătorul de cuvant al Spitalului Uni­versitar din Capitală, care are 50 de paturi la secţia ATI.

Spitalele de urgenţă din Bucureşti sunt supraaglomerate cand vine vorba de secţiile de terapie intensivă, unde ajung pacienţi în stare gravă fie prin primiri urgenţe, fie din cei care au fost internaţi în spital.

 

Pană în 200 de paturi la ATI în spitalele de urgenţă din Capitală

La spitalul de urgenţă Bagdasar-Arseni sunt 40 de paturi pe secţia ATI, la spitalul Universitar de Urgenţă Elias sunt 30 de paturi, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti sunt 50 de paturi, la spitalul Sfantul Pantelimon sunt 25 de paturi, arată datele de pe

site-urile acestor spitale. Paturi la ATI mai sunt la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, în spitalele de boli infecţioase şi în cele de copii. Printre serviciile medicale oferite în secţia ATI se numără acordarea primului ajutor medical în caz de urgenţe medicale, anestezii, hemodialize, resuscitări cardiorespi­ra­torii, defibrilări, anestezii, terapie intensivă intra şi postope­ratorie, ventilaţii artificiale şi alte servicii în funcţie de dotările secţiei.

"Secţiile ATI sunt supraaglomerate în toate spitalele de urgenţă din Bucureşti, noi respectăm nişte normative internaţionale în ceea ce priveşte alocarea numărului de paturi la ATI în funcţie de numărul de paturi din spital", spune doctor Doina Dimulescu, şefa Spitalului Universitar de Urgenţă Elias din Capitală.

La spitalul Elias sunt 30 de paturi pe ATI, dintr-un total de 700 de paturi  în spital. "Această supraaglomerare este cauzată de deficitul de asistenţă medicală de specialitate din teritoriu, tot sudul ţării vine în spitalele din Bucureşti, fie pentru că spitalele de acolo nu au echipe multidisciplinare de medici, fie nu au echipamente speciale, nu au posibilităţi de îngrijire pentru boli complicate, pentru angioplastii, bolnavi disperaţi în stadii terminale", spune Doina Dimulescu.

Ea mai afirmă că spitalul pe care îl conduce a primit pacienţi din Mehedinţi, Focşani dar şi din alte oraşe. "În ultimele trei -patru săptămani a fost un asalt al pacienţilor".

În Capitală sunt 22.000 de paturi în total, pe toate secţiile, în spitalele publice, arată datele de la Statistică.

 

Deficit de medici pe ATI în spitalele de provincie

Tudor Nastăsescu, şeful spitalului de urgenţă din Tulcea, spune că pe ATI lucrează trei medici iar spitalul mai colaborează cu alţi doi medici pensionari, dar secţia ATI mai are nevoie de încă trei medici permanenţi. "Nu putem să oferim terapie internsivă pentru copii şi atunci trimitem cazurile grave în Constanţa, Bucureşti. Mai avem pacienţi în stadii terminale, dar cum nu există secţii de îngrijiri paliative, pentru că nu sunt medici, aceştia vor să îi trimitem în alte oraşe. Sunt foarte mulţi pacienţi care cer să fie mutaţi la Bucureşti, pe neurochirurgie de exemplu trebuie să îi transferăm pentru că nu avem medici", a spus el. Situaţia nu este singulară. Şi şefa spitalului judeţean Călăraşi  se plangea anul trecut de lipsa de medici pe ATI, seţie unde spitalul colaborează cu doi medici bulgari, care vin doar în weekend, deci nu există gărzi din cauza lipsei de personal.

Anul trecut, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor din Romania a primit aproape 16.000 de sesizări din partea pacienţilor  nemulţumiţi de modul în care au fost trataţi.

"Situaţia este groaznică, dezastruoasă, mor oameni cu zile, pentru că multe spitale din provincie nu au medici sau echipamentele necesare pentru a face investigaţii. Migrarea pacienţilor către Capitală are loc din cauza faptului că cele mai multe spitale din oraşele din provincie nu au dotări", a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor.

Anul trecut, 4 milioane de pacienţi au fost internaţi în spitalele publice, în cele 367 de spitale publice, arată Statistica.

Sistemul public de sănătate se confruntă cu un deficit acut de medici şi cu o dotare precară cu echipamente medicale, în special în spitalele din oraşele mici din provincie.

AFACERI DE LA ZERO