• Leu / EUR4.9490
  • Leu / GBP5.6367
  • Leu / USD5.0469
Eveniment

Drumuri naţionale reabilitate după program de birou, de la 9:00 la 17:00. Rezultatul? Ore pierdute în trafic şi aglomeraţie indiferent de traseul ales

Drumuri naţionale reabilitate după program de birou, de la 9:00 la 17:00. Rezultatul? Ore pierdute în trafic şi aglomeraţie indiferent de traseul ales

Autor: Alina-Elena Vasiliu

07.06.2022, 18:00 1298

Autostrăzile Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Piteşti, drumul naţional 7 între Piteşti şi Sibiu, trei dintre cele mai tranzitate şosele din ţară, au tronsoane în lucru exact la început de vară, iar cozile de maşini se întind în weekend pe kilometri întregi, ore pierdute în trafic Pe şantier, programul de lucru este ca la birou, de la 9 la 17, iar porţiuni de câţiva metri au nevoie de 40-50 de zile să fie reabilitate „Disponibilitatea beneficiarilor de a plăti suplimentar este zero”.

Nervi, aglomeraţie şi ore pierdute în cozi întinse pe câţiva kilometri au alcătuit tabloul întoarcerii către Bucureşti a miilor de români care au plecat în weekend la mare sau în restul ţării. Drumurile închise din cauza lucrărilor au fost principala cauză, însă mai frustrant a fost că, deşi circulaţia a fost mult îngreunată, în multe locuri nici măcar nu se lucra.

Pe autostrada dintre Bucureşti şi Piteşti există o porţiune de 5-6 kilometri în apropiere de Piteşti pe care se merge pe un singur sens şi, deşi sunt marcaje şi indicatoare că se lucrează, în weekend nu exista niciun utilaj pe drum. Pe porţiunea Piteşti-Râmnicu Vâlcea, cunoscută şi ca Dealu Negru, un singur parapet în lucru a generat cozi de kilometri întregi, iar cei care cunosc traseul spun că alternativa prin Curtea de Argeş are şi ea un alt parapet în lucru, care duce la aceleaşi efecte. Alte zeci de kilometri de cozi au continuat în weekend şi pe tronsonul care face legătura între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu, mai exact pe Valea Oltului. „Nicăieri nu vezi să se lucreze la greu, să fie utilaje, sunt marcate drumuri, sunt puse semafoare şi câte un camion ici-colo. Este firesc să se reabiliteze, sunt chestiuni de siguranţă, dar mereu încep în lunile mai-iunie, asta este o mare problemă! Altă problemă este timpul de lucru, care nu e gândit în funcţie de necesităţi, s-ar putea lucra în schimburi, ca să se termine mai rapid lucrările”, spune Dana, unul dintre miile de oameni care au stat blocaţi în trafic în weekend pe drumul de întoarcere spre Bucureşti.

Duminică la ora 15, Poliţia Română informa pe propriul site că pe DN1 Ploieşti-Braşov traficul intens a dus la formarea unei coloane în mişcare pe raza staţiunilor Azuga şi Buşteni, pe DN7 Sibiu-Piteşti se circula îngreunat pe ambele sensuri de deplasare, iar pe autostrada 2 Bucureşti-Constanţa se formaseră două cozi – una de doi kilometri (în zona podului Feteşti, pe sensul spre Bucureşti), cealaltă de trei kilometri (în zona podului Cernavodă, pe sensul spre Bucureşti).

Iar situaţia din weekend nu a fost doar o excepţie. Pe Valea Oltului, de pildă, din cauza lucrărilor de întreţinere perioadă la viaductul Valea Poştei, circulaţia rutieră se desfăşoară alternativ, pe un sens, dirijată cu semnafoare, până pe 15 iunie, conform presei locale din Sibiu, care citează datele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Lucrările se fac după un program similar cu cel de birou, între 9 şi 17. Nici pe drumul care face legătura cu marea situaţia nu a arătat mai bine.

„Am plecat în jurul orei 15 din Constanţa spre Bucureşti. Iniţial, Google Maps arăta că fac trei ore şi un sfert. Cu trei opriri scurte, am ajuns însă la 20.40 în Bucureşti. Ambuteiajele s-au format pentru că pe două tronsoane se fac lucrări, astfel că circulaţia se face doar pe o bandă. Însă nimeni nu lucra, am văzut doar două maşini de poliţie care nu făceau nimic”, povesteşte Roxana, care a parcurs drumul dinspre mare spre Capitală în weekend.

Din tot timpul alocat călătoriei către Capitală, trei ore au fost de blocaj, spune ea.

„Nicăieri nu a fost traficul redirecţionat astfel încât să se mai decongestioneze. Nu înţeleg de ce aceste lucrări se fac fix la început de sezon şi, mai departe, de ce nu este traficul parţial redirecţionat pe alte rute. Pe niciun panou nu era nicio informaţie. Mii de oameni blocaţi şi abia a început vara!”

Mădălina, o tânără care face naveta aproape săptămânal între Bucureşti şi Constanţa, spune că lucrările de la podul Feteşti fac ca traficul să fie groaznic în zonă.

„Este îngrozitor duminica. În weekend am mers pe drumul vechi şi am făcut trei ore şi jumătate până la Bucureşti, pentru că autostrada este toată roşie (mod de a indica pe aplicaţia Waze că drumul este extrem de aglomerat – n. red.)”, spune Mădălina.

De ce lucrările de reparaţii se fac în perioade atât de intense din punctul de vedere al traficului şi după program de doar opt ore pe zi, exceptând weekendurile?

„Sezonul estival începe oficial pe 15 iunie, iar noi încercăm să încheiem lucrările la podurile Borcea (Feteşti) şi Cernavodă până atunci, mai exact pe 8 iunie. Lucrările sunt strict necesare, vom elibera căile de utilaje şi vom relua lucrările pe 15 septembrie”, spune Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

El adaugă şi că pauzele de peste weekend şi programul ales pentru a lucra sunt alese ţinând cont de procedurile din construcţii, care presupun şi perioade în care să nu se lucreze, astfel încât materialele să fie eficient folosite, dar şi ţinând cont de termenele constructorilor. De lucrările la podurile Feteşti şi Cernavodă responsabilă este firma de construcţii Maristar Com, din Dâmboviţa.

Constructorii mai amintesc un motiv pentru care lucrările de execuţie la drumurile din ţară se fac în sezonul cald cu precădere, de altfel, o perioadă propice pentru astfel de lucrări.

„Aprobarea bugetului de stat în general durează mult la începutul anului şi abia apoi se aprobă bugetele oraşelor, ale comunelor, aşa că lucrările efective ajung să fie demarate abia prin luna mai. Practic, sunt câteva luni din an în care nu se face nimic, deşi vremea ar permite, mai ales că, în ultimii ani, şi iernile au fost mai blânde şi s-a putut lucra”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, una dintre cele mai mari companii de profil din România.

În plus, spune el, angajaţii din construcţii nu mai vor să vină la serviciu în afara programului decât dacă sunt plătiţi dublu sau triplu, iar uneori nici atunci.

„Disponibilitatea beneficiarilor de a plăti suplimentar este zero, ei îşi fac planurile cu un buget fix şi nu pot acorda salarii mai mari pentru ca oamenii să lucreze mai mult”, mai spune Cristian Erbaşu.

Toate aceste lucrări care au generat aglomeraţie în weekend sunt pentru întreţinerea drumurilor. Mai mult însă, odată cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a anunţat o ţintă către care se îndreaptă: 450 de kilometri de autostradă pe care vrea să-i dea în folosinţă în decurs de cinci ani. Realitatea de până acum lasă însă loc pentru o doză mare de scepticism. În perioada 2015-2019, aşadar tot în decurs de cinci ani, au fost daţi în folosinţă mai puţin de 210 kilometri de drum rapid, arată statisticile, însă niciodată România nu a dus lipsă de planuri (prea) ambiţioase. Între 2010 şi 2020, ritmul mediu de construcţie de autostrăzi a fost de 31 de kilometri pe an.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9490
Diferență: 0,0081
Ieri: 4.9486
Azi: 5.0469
Diferență: -1,0935
Ieri: 5.1027
Azi: 5.6367
Diferență: 1,5585
Ieri: 5.5502
Azi: 5.1652
Diferență: -0,7837
Ieri: 5.2060