Datele la primul semestru indică fără putere de tăgadă că, în acest an, deficitul bugetar va fi peste cel de anul trecut, deşi, în mod firesc şi în înţelegere cu Comisia Europeană, el trebuia să scadă, nu să crească. În primul semestru din 2023 deficitul bugetar a fost de 2,32% din PIB, în vreme ce în semestru I din 2024 acesta a ajuns la 3,6% din PIB, adică un avans de 1,3 puncte procentuale, an/an.
Premierul Marcel Ciolacu răspunde supărat, ori de câte ori este întrebat cum de deficitele cresc în loc să scadă şi dacă va acoperi deficitele din noi taxe. Şi spune premierul: Vreţi deficit mic? Tai orice cheltuială de investiţii şi atunci veţi avea un deficit mic! Or, nimeni nu i-a cerut premierului să taie din investiţii, care, într-adevăr, cresc. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au crescut cu 95% în semestrul I, an/an, până la 28,6 mld. lei. Cheltuielile de investiţii (cheltuieli de capital şi din fonduri UE) au fost de de 46,2 mld. lei, de 1,4 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost de 32,8 mld lei.
Dar au crescut şi cheltuielile de personal (majoritar salariile) cu 23%, adică mai mult decât dublul creşterilor prognozate la început de an (11%). Statul mizează pe împrumuturi pentru acoperirea deficitului (nu zice deocamdată nimic de taxe noi sau majorate), dar şi aceste împrumuturi sunt cu dus şi întors: cheltuielile cu dobânzile la credite au crescut, la şase luni, an/an, cu 10,4%, până la 17,6 mld. lei.
