Dumitru Miron, prorectorul Academiei deStudii Economice, este de părere că menţinerea unor politici decontrol al costurilor, care implică noi reduceri de cheltuieli, nueste o măsură anticriză care ar putea fi aplicată de oamenii deafaceri locali în eventualitatea în care situaţia economică s-arînrăutăţi.
"Măsurile de reducere de costuri - tăierilede salarii şi pensii - nu sunt măsuri anticriză. Teoria economicăspune că o criză poate fi combătută prin proactivitate şi spiritanticipativ, în timp ce tăierile exprimă disperarea şi nepuţinţa dea face faţă unei situaţii de criză şi sunt măsuri reactive şidefensive. Noi am fost învăţaţi să nu facem diguri înaintea apelor,ci să achiziţionăm pompe pentru a scoate apa din casă", spuneprofesorul universitar Dumitru Miron, care este doctor în ştiinţeeconomice specializat în domeniul relaţiilor economiceinternaţionale.
În opinia sa, următorul val de criză îi valua pe antreprenorii români pe nepregătite, ca de obicei, mai alescă aceştia nu au reuşit încă să-şi revină după criza începută în2008. "Cred că noi ne învăţăm mai greu lecţiile. Iar mediul deafaceri românesc este conectat la reţeaua internaţională aşa cumeste o sârmă electrificată la reţeaua naţională de curent.Antreprenorii români nu şi-au revenit încă din actuala criză, deaceea cred că dacă va fi un nou val de criză, acesta îi va lua prinsurprindere ", adaugă Miron.
Care vor fi cele mai importante efecte alecrizei datoriilor?
Decizia agenţiei S&P de retrogradare aratingului SUA reprezintă un moment istoric în lumea financiară şitotodată un şoc în finanţele internaţionale care va acţionapsihologic asupra pieţelor şi a investitorilor.
Cea mai mare şi cea mai sigură ţară din lumepentru investiţii a fost penalizată, iar efectele îşi vor puneamprenta mai devreme sau mai târziu în evoluţia economiei mondiale.Probabil că vom asista la o schimbare a ierarhiilor din punctul devedere al performanţelor economice, al siguranţei şi allichidităţii activelor. Ţinând cont şi de căderea recentă apieţelor şi de criza datoriilor care a cuprins Europa, frica de unposibil nou val al crizei economice a pus stăpânire pe pieţe şi peinvestitori. Deciziile de investire sunt tot mai greu defundamentat în contextul economic actual dominat deimpredictibilitate şi instabilitate. Capitalurile sunt şi vor fidin ce în ce mai scumpe şi mai greu de procurat, iar profituriledin ce în ce mai greu de realizat ca urmare a impactului acestorevenimente precursoare ale unui posibil nou val al crizeieconomice. Frica de instabilitate a modificat comportamentulinvestitorilor şi se constată că deţinătorii de capital sunt din ceîn ce mai reticenţi în a-şi plasa resursele în active care ieripăreau sigure şi au o aversiune faţă de risc din ce în ce mai mare.De asemenea, nesiguranţa calităţii activelor face ca investitoriisă fie dezorientaţi, cei mai mulţi preferând să se refugieze înaur, franc, yen sau cash.
Ce efecte vomavea?
Într-un scenariu pesimist, dar din ce în cemai realist, economia SUA ar putea reveni în zona crizei economice,iar unda acesteia ar putea atinge şi alte economii. De asemenea,creşterea dobânzilor obligaţiunilor de stat va declanşa o scumpireîn lanţ a surselor de finanţare cu efecte şi asupra bilanţurilorbancare. Un alt efect demn de luat în seamă constă în depreciereadolarului şi scăderea ponderii lui în rezervele mondiale. La acestmoment, dolarul este cea mai importantă monedă de rezervă la nivelmondial, având o pondere de aproape 60%. Dar principalele problemeale SUA şi ale Europei rămân în continuare sustenabilitateadatoriei publice şi necesitatea consolidării fiscale.