♦ Agenţia americană de evaluare financiară Moody’s a reconfirmat ratingul „recomandat investiţiilor” pentru datoria suverană a României după ce şi celelalte două agenţii cu o influenţă covârşitoare asupra investitorilor, Fitch Ratings şi S&P, făcuseră acelaşi lucru în lunile din urmă ♦ Însă România rămâne pe muchie de cuţit din cauza deficitelor foarte mari şi a datoriei publice care creşte puternic.
Agenţia americană de evaluare financiară Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al României la Baa3, cu perspectivă negativă, dar strecoară, între rândurile anunţului, promisiuni şi ameninţări: dacă situaţia finanţelor publice se îmbunătăţeşte, atunci perspectiva negativă a ratingului Baa3 (ultima treaptă înainte de „junk“ – nerecomandat investiţiilor) se va modifica la stabil; dar, dacă situaţia se înrăutăţeşte, atunci „presiunea pentru scăderea ratingului ar creşte”.
Moody’s apreciază că România va avea o creştere economică, pe termen mediu, de 4%: „Cheia puterii de a se împrumuta a României este economia sa relativ mare şi diversificată, cu un potenţial de creştere economică pe termen mediu de aproximativ 4% - una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est (CEE)”.
„Pentru mine, decizia Moody’s este surprinzătoare. Mă aşteptam ca perspectiva de rating să fie îmbunătăţită pentru că analizele arată că economia va recupera, în acest an, căderea din 2020. Acum, având în vedere prăbuşirea economiilor în lume cu între cinci şi zece la sută anul trecut, este şi greu să nu creşti în 2021. Totuşi, FMI spune că economia României va creşte cu 6%, altă analiză indică o creştere chiar de 7%. Este o creştere foarte bună. Este şi motivul pentru care mă aşteptam ca Moody’s să modifice perspectiva de rating de la «negativ» la «stabil»”, comentează economistul Claudiu Vuţă.
În iarnă, Standard&Poors a păstrat ratingul României la BBB- (recomandat investiţiilor, dar ultima treaptă înainte de „junk“), dar a modificat perspectiva de la „negativ“ la „stabil”. S&P a motivat că guvernul român a stopat majorarea pensiilor şi a salariilor şi a promis trecerea la consolidarea fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la aproape 10% din PIB în 2020 la 7% din PIB în 2021. În aprilie, Fitch Ratings a reconfirmat, la rându-i, ratingul pentru datoria suverană la BBB-, dar a menţinut perspectiva negativă pe care o aprobase în toamna lui 2019 din cauza adâncirii deficitului bugetar, ca urmare a cheltuielilor legate, în special, de pensii.
Datele publice nu arată deloc bine totuşi. Agenţiile de rating nu au retrogradat România pentru că situaţia ei dificilă nu a fost provocată decât în parte de dezechilibrele macro. Pandemia a făcut ravagii peste tot, prin urmare o anumită înţelegere pentru situaţia fiecăruia era de aşteptat. Însă, strict pe datele publice, situaţia arată că, la un deficit bugetar de aproape 10% din PIB al României în 2020 şi de unul de 7% din PIB aşteptat în acest an, datoria publică va sări, la final de an, cu uşurinţă de 55% din PIB. Din ianuarie 2019 şi până în martie 2021, datoria publică a avansat cu 133 de miliarde de lei (27 mld. euro), până la 506,7 mld. lei. Datoria publică a crescut, astfel, de la 35% din PIB la finalul lui 2019 la 48% din PIB în martie curent – un salt de 12,7 puncte din PIB.
În plus, chiar dacă retragerea pandemiei va uşura povara de pe umerii statului, păcatele din trecut nu vor fi iertate fără o căinţă pe măsură - anume o revizuire fundamentală a veniturilor şi a cheltuielor publice.
Potrivit raportului Moody’s, România are clustere de excelenţă în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi în industrii. Graţie unui capital uman de înaltă calitate, ţara atrage companii străine care s-au angajat să investească pe termen lung. În plus, chiar dacă creşte, datoria publică rămâne încă sub control.
Există însă multe semne de întrebare după aceste observaţii pozitive: dezechilibrele macroeconomice şi deficitele fiscale şi de cont curent determinate de politicile prociclice din trecut, sunt în creştere. Iar ponderea în venituri a cheltuielilor publice rigide (salarii, pensii) este prea mare.
Potrivit calculelor ZF, 65-70% din veniturile bugetului consolidat merg la salarii publice şi pensii. Salariile bugetarilor au însemnat anul trecut o treime din bugetul total, faţă de o medie de 22% în UE.
Economia României şi-ar putea reveni, beneficiind de cererea internă şi de punerea în practică, treptat şi cu succes, a planurilor finanţate din fondurilor UE din pachetul NextGen (adoptat în România prin PNRR), arată raportul Moody’s.
Claudiu Vuţă spune însă că nimic nu se va schimba, dacă nu se schimbă structura economiei, o economie care-şi bazează evoluţia preponderent pe consum. Deficitul comercial va ajunge în acest an la 20 de miliarde de euro şi, evident, va pune presiune pe curs. În plus, a te baza pe PNRR 100% pentru revenire este o iluzie.
„Faci metrou la Cluj prin PNRR – nu spun că-i rău. Dar cum schimbă asta economia? În afară că acei oameni vor merge cu metroul? Faci autostradă în Moldova – nu-i rău. Dar până o termini nu va mai avea cine să meargă pe ea, pentru că Moldova şi sudul ţării sunt cele mai depopulate regiuni ale ţării, iar oamenii continuă să plece”, spune Claudiu Vuţă.
