Creşterea PIB de 1,6% în trim. I a fost determinată decreşterea exporturilor cu 40%, iar exporturile au fost împinse deDuster, care au crescut cu 500% pe primul trimestru.
Creşterea Produsului Intern Brut al României în primul trimestru(T1) al acestui an anunţată vineri de Statistică şi aşteptată cusufletul la gură de întreaga economie a atârnat de un singur fir deaţă - creşterea puternică a vânzărilor Dacia Duster, arată oanaliză a Ziarului Financiar. Astfel, Dusterul a fost cel care i-aadus până la urmă preşedintelui Traian Băsescu mult-anunţata ieşiredin recesiune.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat vineri o creştere cu0,6% a PIB-ului pe T1 faţă de trimestrul anterior şi de 1,6% faţăde T1 din 2010, creştere care s-a bazat în primul rând peexporturi.
Datele arată că Duster a împins exporturile României, care purşi simplu au explodat în trimestrul I 2011 faţă de aceeaşi perioadădin 2010, marcând o creştere de 40%, până la 11 mld. euro. Evoluţiaexporturilor a fost crucială pentru PIB-ul pe T1, în condiţiile încare comerţul intern a scăzut cu peste 5% an la an din cauzadiminuării puterii de cumpărare a populaţiei şi a scumpiriimărfurilor, iar investiţiile nu şi-au revenit. Exporturile Daciaau crescut cu 53% în trim. I 2011 faţă de trim. I 2010, până laaproape 1 miliard de euro. Din această valoare, 600 mil. euro oreprezintă Dusterul, faţă de 100 mil. euro în trim. I din2010.
Vânzările Duster au ajuns să reprezinte 50% din vânzările DaciaPiteşti, spre deosebire de acum un an, când reprezentau doar 25%,iar cel mai important este că un Duster este de două ori mai scumpdecât un Logan, deci valoarea adăugată este mai mare. Ca urmare,Dusterul este cheia creşterii pe T1.
Întotal, exporturile Dacia în primul trimestru s-au ridicat la circa1 mld. euro, adică la aproximativ 10% din totalul exporturilorRomâniei. În condiţiile în care exporturile vor reprezenta înacest an aproximativ 35-40% din Produsul Intern Brut, circa1-1,5% din PIB va fi reprezentat exclusiv de Duster. Situaţiareflectă de altfel starea generală a economiei României, care esteîn acest moment într-o stare de "insularizare". Astfel, evoluţiaacesteia este determinată direct de mari companii precum Dacia,Petrom, Sidex, Alro sau Nokia, dar aceste companii nu"capilarizează" suficient în economie pentru a o trage după sine,ci au impact limitat.
Strânsa legătură dintre evoluţia Automobile Dacia şi economialocală a dus acum la o creştere a acesteia, dar în toamna lui 2008şi începutul lui 2009 a contribuit la scăderea puternică aeconomiei, când constructorul de la Mioveni a oprit producţia pefondul scăderii puternice a pieţei auto atât din România, cât şidin Europa de Vest.
ZF a subliniat într-un articol la începutul lunii mai (Duster aajuns la 50% din producţia Dacia) faptul că noul model al Dacia,mai performant, a ajuns să reprezinte în primul trimestru alacestui an jumătate din producţia uzinei Dacia şi aproximativ 60%din exporturile companiei în acelaşi interval.
Mai mult, spre deosebire de celelalte modele din gama Loganfabricate de Dacia la Mioveni, Duster are un preţ dublu, în mediede 15.000 de euro, contribuind într-o proporţie semnificativă lavaloarea exporturilor şi a producţiei uzinei.
Spre exemplu, dacă un muncitor de la Dacia asamblează acum 20 deportiere la Duster pe oră, are un aport dublu la PIB faţă detrimestrul 1 din 2010, când asambla 20 de portiere de Sandero.Sandero costă circa 8.000 de euro.
Un muncitor la Dacia câştigă în medie 2.000 de lei (500 de euro)pe lună. Pe porţile fabricii Dacia iese o maşină la trei minute,iar programul este non-stop.
La nivelul anului trecut, pe fondul intrării în producţie aSUV-ului şi al lansării comerciale a acestuia în luna martie, cifrade afaceri a Automobile Dacia a înregistrat cel mai puternic avansdin ultimii patru ani, de aproape 30 de procente, la peste 2,7 mld.euro. Atingerea acestui nivel vine pe fondul majorării producţieila un nivel record de peste 341.000 de unităţi, apropiat decapacitatea maximă de 350.000 de maşini a uzinei, din care aproape90% au fost exportate către principala piaţă a Dacia - Europa deVest, în frunte cu Franţa şi Germania, motorul principal fiindSUV-ul Duster, a cărui producţie a depăşit pragul de 80.000 deunităţi în şapte luni.
Mai mult, la nivelul anului trecut, exporturile companiei auajuns la un nivel record de 90% din totalul producţiei, însă nu amai fost atins şi un nou record în ceea ce priveşteprofitabilitatea companiei, dar s-a realizat o creştere a acesteiade 30% faţă de anul anterior, la 71 mil. euro.
Potrivit datelor INS, maşinile şi echipamentele au avut opondere de aproape 43% în totalul exporturilor din trimestrul întâide 11 mld. euro, adică echivalentul a 4,7 mld. euro. Pe locul aldoilea au fost produsele manufacturate, cu aproape 33%. Produselechimice şi combustibilii minerali au avut fiecare ponderi de circa6%.
Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank,apreciază că sectorul auto care a livrat mai mult la export, a avutcea mai importantă contribuţie la redresarea economiei.
"Plusul pentru economie a venit din industrie, adică în cea maimare parte din exporturi. Pe primul loc au fost exporturile auto,şi nu e vorba doar de maşini, ci şi de subansambluri. Apoi estevorba de echipament electric, care a avut o performanţă foartebună, iar pe locul trei a fost exportul de produse din petrol",spune Chideşciuc.
Astfel, în mod paradoxal, preţul mai mare al combustibililor aajutat la revenirea economiei, pentru că a diminuat consumulintern, punând astfel producătorii în situaţia de a exporta maimult, inclusiv ca volum. În plus, şi încasările pentru produseleexportate au fost mai mari, în directă legătură cu preţurile.Statistica urmează să prezinte structura detaliată a ProdusuluiIntern Brut pe 8 iunie, iar abia atunci se va vedea ce sectoare aucontribuit la redresarea economiei şi care au rămas în scădere.
Chideşciuc spune că probabil şi consumul intern a marcat ouşoară creştere în primul trimestrul întâi, cu toate că retailulsau comerţul cu amănuntul arată o scădere de peste 5% an la an. "Amavut rate de dobândă foarte mici la lei şi un curs mai jos, care auajutat probabil partea de consum în primul trimestru. Nu neapăratprin creditele noi, pentru că vânzările au fost slabe, dar clienţiiau avut mai puţin de plătit la împrumuturile în derulare", spuneChideşciuc.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune căaprecierea de circa 4% a leului faţă de euro din primul trimestrunu ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupraexportatorilor.
"Aprecierea de la începutul anului nu este foarte rea pentruexportatori, aceştia având suficiente rezerve din câştigurile dinproductivitate", comentează Dumitru. El subliniază că aprecierealeului cel puţin în termeni reali (luând în considerare şiinflaţia) este o tendinţă care se va manifesta pe termen lung,fiind parte din procesul de convergenţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
