Eveniment

E oficial: România a pierdut 2,6 milioane de locuitori din 2002 până în prezent. Cea mai mare pierdere de populaţie pe timp de pace

Autor: Adelina Mihai

3 feb 2012 6162

România a pierdut 3,8 milioane de locuitori din 1992 până în prezent, populaţia ţării ajungând la 19 milioane de persoane la finele anului trecut, potrivit rezultatelor parţiale ale recensământului prezentate ieri de Institutul Naţional de Statistică. În intervalul 1992-2011, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 660 de euro la peste 6.700 de euro, ceea ce înseamnă că românii au încasat venituri şi au consumat de zece ori mai multe produse şi servicii în aproape 20 de ani.

Fenomenul de scădere a populaţiei va continua şi în următorii ani, spun specialiştii, iar nivelul de trai se va îmbunătăţi, chiar dacă perioada de criză i-a făcut pe români să nu resimtă această creştere a PIB per capita din ultimii ani.

Profesorul Marian Preda, decan al Facultăţii de Sociologie şi Asis­tenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, spune că era de aşteptat ca populaţia României să scadă sub 20 de milioane de locuitori. "Eu am spus în repetate rânduri că am rămas, cu siguranţă, sub 20 de milioane. Migraţia a crescut, mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană, însă adevărata problemă nu o reprezintă cei care pleacă temporar, ci migraţia definitivă", spune profesorul Preda, care este şi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice din România.

De altfel, un studiu publicat anul trecut de experţii fundaţiei Soros România a estimat că 3 milioane de români au plecat la muncă în Europa de Vest în ultimii zece ani, iar o mare parte dintre aceştia nu vor să se integreze în comunitatea din ţara în care au emigrat, pentru că sunt sătui să fie priviţi doar ca nişte surse de venit. România are în prezent 19 milioane de locuitori, arată datele provizorii prezentate ieri de Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, iar cifra este echivalentă cu cea din 1966, când în România locuiau 19,1 milioane de persoane.

Deşi România a avut o creştere-record a raportului PIB per capita în ultimii 20 de ani, cei patru ani de criză au făcut ca românii să nu simtă o creştere semnificativă a nivelului de trai.

"Faţă de 2002, cu siguranţă se resimte o îmbunătăţire, însă PIB-ul nu este indicatorul care spune totul despre nivelul de trai. Probabil că, fiind o perioadă de criză, se resimte mai puţin această creştere a nivelului de trai faţă de perioada 2007- 2008, pentru că se trăia mai bine", mai spune profesorul Preda.

Marian Preda, decan al Facultăţii de Sociologie şi Asis­tenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti: PIB-ul nu este indicatorul care spune totul despre nivelul de trai. Rezultatele definitive ale recensământului efectuat în luna octombrie a anului trecut vor fi publicate începând cu cea de-a doua parte a anului 2013.

"Sunt rezultate parţiale, nu definitive. Cert este că procesul de îmbătrânire a populaţiei va continua, numărul de nou-născuţi este mai mic decât cel al deceselor, iar de mai bine de 18 ani avem un spor natural negativ. Şi în 2002 populaţia a scăzut, important este să vedem cum a evoluat structura pe vârstă a popu­laţiei", spune Marcela Postelnicu, şef birou - Oficiul de studii şi proiecţii demografice din cadrul Institutului Naţional de Statistică.

Rezultatele parţiale ale recensământului populaţiei scot la iveală şi o nouă structură a datoriilor per capita ale românilor: dacă în urmă cu câteva zile preşedintele Traian Băsescu susţinea că România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, de 4.570 de euro (când a raportat datoria externă totală de 97,9 mld. euro la o populaţie de 21,4 milioane de români), noile statistici arată că, de fapt, datoria externă per capita a românilor este de peste 5.000 de euro.

Pe lângă numărul populaţiei, datele provizorii prezentate ieri de Statistică mai arată că numărul gospodăriilor a ajuns la 7,1 milioane (faţă de 7,3 mil. în 2002), cel al locuinţelor la 8,5 milioane (faţă de 8,1 mil. în 2002), iar cel al clădirilor la 5,1 milioane (faţă de 4,84 mil. la recensământul anterior).

Pe parcursul anului trecut, toate statele membre ale Uniunii Europene au organizate recensăminte ale populaţiei şi ale locuinţelor, iar francezii au fost printre primii care au publicat rezultatele parţiale. Astfel, în Franţa, datele Institutului Francez de Statistică arată că populaţia a crescut cu 4,2 milioane de locuitori în zece ani. Astfel, potrivit Institutului citat, populaţia Franţei a crescut între 1999 şi 2009 cu 4,2 milioane, adică o creştere de 7% în zece ani. Franţa numără acum 64 de milioane de persoane. Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă, Germania a pierdut aproape 400.000 de locuitori în ultimii zece ani, dar în ultimii 20 de ani populaţia sa a crescut. Această creştere a populaţiei în Franţa este rezultatul numărului superior de naşteri faţă de decese, dar şi al afluxului de imigranţi.

România însă a pierdut un număr important de locuitori din cauza migraţiei, pentru că un cetăţean care pleacă pentru o perioadă mai mare de un an din ţară, chiar dacă nu-şi pierde cetăţenia, nu mai este cuprins în statisticile României, ci în acelea ale ţării în care a stat mai mult de un an.

Numărul populaţiei unei ţări nu are doar o importanţă statistică, ci şi economică. Multe investiţii se îndreaptă spre pieţele de desfacere mari, iar România este acum a doua piaţă din Europa de Est, după Polonia. Rezultatele recensămintelor derulate în acelaşi timp în toate statele Uniunii Europene au o con­tribuţie majoră la elaborarea politicilor publice ale fiecărui stat.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386