România a plătit dobânzi în ultimul deceniu în valoare de 27 mld. de euro, echivalentul sumelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În 2023, dacă tendinţa din ianuarie se păstrează, peste 7 mld. de euro ar urma să meargă spre dobânzile la datoria publică, care a trecut de 130 mld. de euro (650 mld. lei). Astfel, ca o comparaţie, în perioada 2013-2023, statul ar plăti numai cu dobânzile circa 35 mld. euro, adică cât era PIB-ul României în 1990.
Cu un rating de ţară doar cu o treaptă deasupra „junk”, pe ultimul nivel recomandat investiţiilor, cu un război la graniţă şi cu un necesar de finanţare anual de peste 20 mld. de euro, România plăteşte unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Singura ţară care plăteşte dobânzi mai mari este Ungaria, care are o inflaţie de 26% şi un deficit bugetar de peste 6% din PIB în 2022.
„Ratele dobânzii plătite de statul român la datoria publică sunt relativ mari, în primul rând ca o consecinţă a unei prime de risc de ţară ridicate, dar şi a unei oferte (necesar de finanţare) relativ mari. România are un rating relativ slab la nivelul de PIB/capita pe care îl avem pentru că avem dezechilibre macroeconomice mari. Îmbunătăţirea ratingului de ţară, cu efecte favorabile la nivel de costuri de finanţare, este absolut necesară”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
România se împrumuta la finalul săptămânii trecute la un cost de aproape 8%. Doar Ungaria avea un randament mai mare al titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (barometrul pentru costul de finanţare al unei ţări).
„România este pe ultima treaptă de rating recomandată investiţiilor, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mari. Vedem că guvernul s-a împrumutat mult şi pieţele ştiu lucrul acesta. O cerere mare automat a dus şi dobânzile în sus. Dobânzile se pot duce în jos reducând puternic deficitul bugetar şi scăzând inflaţia”, explică şi Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Ultimele date despre datoria publică arată că gradul de îndatorare a ajuns la 48% din PIB, adică peste 650 mld. de lei (130 mld. euro). Conform angajamentului asumat la aderarea la Uniunea Europeană, gradul de îndatorare al unui stat membru nu trebuie să treacă de 60% din PIB. Deşi este departe de acest prag, economiştii sunt de părere că pentru România nu este relevant, pentru că pieţele externe, care finanţează datoria, se uită mai degrabă la capacitatea de rambursare a datoriei, adică la evoluţia veniturilor la buget.
„O sursă de presiuni suplimentare în buget este rata dobânzii mult mai mare la care finanţăm deficitul bugetar şi refinanţăm datoria publică. Asta face ca procentul din PIB alocat în buget pentru plata dobânzilor să crească de la circa 1% din PIB în 2018-2019, la peste 2% din PIB în 2023-2024“.
Dobânzile la datoria publică, cheltuiala obligatorie în buget, vor consuma în 2024 circa 9% din total venituri încasate de stat din taxe şi impozite, conform proiecţiilor Comisiei Europene, faţă de o medie la nivelul UE de 3,8%”, mai spune Ionuţ Dumitru,
Pentru a scădea costul de finanţare al statului şi implicit cheltuiala anuală cu dobânzile, este nevoie obligatoriu de reducerea deficitului bugetar. Deficitul bugetului statului a fost de peste 80 de mld. de lei în 2022 (circa 16 mld. euro).
„Dobânzile pot scădea reducând puternic deficitul bugetar. Automat cererea de finanţare va scădea şi implicit costul la care se împrumută statul. Dacă respectăm condiţiile din procedura de deficit excesiv şi PNRR, poate se îmbunătăţeşte şi ratingul şi scade şi prima de risc”, mai spune Adrian Codirlaşu.
