„România nu-şi permite sub nicio formă o datorie publică de 60% din PIB (cât permite Tratatul de la Maastricht – n. red.). Germania şi-i permite pentru că ratingurile ei sunt în categoria AAA. România este în categoria BBB cu minus şi cu perspective negative.“
România nu va putea suporta o datorie publică de 60% din PIB aşa că, cumva, deficitul bugetar trebuie redus, astfel încât datoria publică să rămână sub control, spune analistul economic Claudiu Vuţă.
Guvernul nou instalat şi-a fixat ţinta de a coborî deficitul bugetar de la 9% din PIB în anul ce tocmai a trecut, la 7% în 2021. Reducerea deficitelor este însă cea mai ingrată misiune a guvernelor. Pentru că ea poate fi făcută fie printr-o colectare mai bună la buget – greu de crezut în cazul în care se află România, în lipsa creşterilor de taxe - sau prin reduceri de cheltuieli – la fel de greu de făcut.
Însă creşterea de taxe nu este o soluţie, spune economistul: „Când creşti taxele, îi taxezi, practic, pe cei care plătesc deja taxe. Îi taxezi în plus pe bunii platnici“.
Păi şi atunci? Cum creşti veniturile bugetului pentru că pe veniturile la spitale sau şcoli nu scrie „bani veniţi de la îngeri“ sau „bani veniţi de la mafioţi“?
Informatizarea administraţiei fiscale este cea mai limpede cale: „Una dintre principalele căi, dacă nu singura, este informatizarea grabnică. Just este ca toţi să-şi plătească taxele, atâtea câte sunt.“
Veche este povestea cu informatizarea. Până la ea, statul trăieşte din împrumuturi masive. Nu există date publice la acest moment, dar este greu de crezut că împrumuturile noi ale Trezoreriei au fost în 2020 sub 100 mld. lei. (20 mld. euro), ceea ce a pus în datoria publică cel puţin 10 puncte din PIB. Astfel, datoria publică ar putea să fi ajuns în 2020 la 45% din PIB, dacă nu la 50% din PIB.
Este adevărat, spune Claudiu Vuţă, dar trebuie observat că cel puţin 40 de miliarde de lei din aceşti bani – din noua datorie – au fost cheltuiţi pentru combaterea pandemiei. Dacă această problemă se rezolvă, în mod automat astfel de cheltuieli nu vor mai fi necesare în anii ce vin. Nevoia de împrumuturi va scădea, deficitul bugetar se va reduce. Vom avea în 2021 un deficit bugetar de 7% din PIB – şi, da, depinde foarte mult de evoluţia pandemiei si de succesul campaniei de vaccinare, explică economistul.
Sunt multe de făcut, dar şi multe de regândit. Defictul bugetar este imens pentru dimensiunea economiei României, deficitul comercial este, probabil, la 18 miliarde de euro în 2020, ratingul de ţară este exact pe buza prăpastiei.
„România nu-şi permite sub nicio formă o datorie publică de 60% din PIB (cât permite Tratatul de la Maastricht – n. red.). Germania şi-i permite pentru că ratingurile ei sunt în categoria AAA. România este în categoria BBB cu minus şi cu perspective negative.“
Această criză este un şoc cumplit pentru că, deşi medicii o anticipau, poate, oamenii nu stau cu mintea la crize, iar viaţa oamenilor este prea scurtă ca să mediteze la astfel de vremuri. Însă sunt învăţăminte de tras. Germania şi-a redus deficitul bugetar de la 82% din PIB din 2010 (ultima criză) la 59% din PIB, anul trecut (în principal prin majorarea de PIB). În plus, a fost pe excedent bugetar, aşa că a avut de unde cheltui în vremea pandemiei. Exemplul rigorii bugetare germane nu ar strica nici României.
