♦ Economia va creşte, totuşi, cu 3% în acest an, cred economiştii. E mai departe de creşterile din trecut, dar nu este de lepădat, având în vedere situaţia complicată în care se află lumea.
Datele-semnal publicate marţi de INS arată o creştere a PIB-ului în T1/2023 cu 2,3% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut dar nu sunt date care să indice care anume componente ale economiei au condus la un astfel de rezultat care nu e rău totuşi, având în vedere cât de tensionată este economia lumii, în ansamblul său.
„Nu vedem nimic special în rezultatul din primul trimestru, am anticipat o astfel de evoluţie. Am citit unele opinii ale specialiştilor care anticipau o evoluţie mai bună. Dar era foarte greu, cu atât mai greu cu cât T1 din 2022 a fost unul foarte bun“, spune Ionuţ Dumitru, econmistul-şef al Raiffeisen Bank.
Economia a crescut în primul trimestru din 2022 cu 6,3%, aşa că o creştere peste acest prag, de 2,3%, este bună. PIB-ul a crescut cu 4,7% în 2022. Acum însă lucrurile se schimbă puţin. Inflaţia rămâne sus, prin urmare consumul, deşi nu scade, îşi temperează creşterea. Vom avea anul acesta o creştere a consumului între 2 şi 3%, faţă de o creştere cu două cifre în anii trecuţi, anticipează economistul Laurian Lungu.
Rolul de a prelua frâiele economiei revine acum investiţiilor, publice şi private. În economie ar trebui să intre, în acest an, cel puţin 10 miliarde de euro de la UE care, într-o bună măsură, vor merge în investiţii de infrastructură.
În primul trimestru din an, investiţiile străine directe au fost de 2,6 miliarde de euro (2,9 miliarde de euro în T1/2022), o scădere de 11%. Dar participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 2,9 miliarde de euro, în vreme creditele intragrup (împrumuturile acordate de companiile-mamă din străinătate companiilor-fiice din România şi care au fost returnate, dar BNR le ia în calcul la stabilirea ISD-urilor) au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane euro.
Creşterea de 4,7% a economiei, în 2022, a fost determinată în proporţie de 3,6% de consum şi 1,3% de investiţii. Doar că, pe volum, creşterea a fost de 8% la investiţii şi de 5,2% la consum. Inflaţia rămâne foarte sus şi inhibă consumul iar acesta se temperează şi pentru că dobânzile bancare cresc, la rândul lor, puternic şi ca urmare a majorării dobânzii-cheie de către BNR. Nu doar BNR, ci toate băncile centrale din ţările în care inflaţia este mare sunt obligate să joace pe sârmă. Inflaţia, în aprilie, a fost în România de 11,2% iar rata dobânzii de politică monetară este, încă din ianuarie, de 7% (6% la depozite şi 8% la credite). BNR încearcă, prin majorarea dobânzilor, să domolească consumul şi să ducă, astfel, inflaţia în jos (dacă nu ai bani, fie din venituri, fie din împrumuturi, îţi reduci consumul). Dar o coardă de arc prea întinsă plesneşte. Aşa că dobânzile prea înalte ar putea gripa economia, ceea ce nimeni nu-şi doreşte. Avansul consumului populaţiei (până acum motorul creşterii economice) a scăzut de la un plus de 5,5% în T1/2022 la 5,2% în T1/2023, iar economiştii prevăd o creştere de maximum 3% pe întreg anul.
Industria scade (minus 5% în primele două luni din an, an/an) ca urmare a preţurilor la materii prime şi energie sau a disfuncţionalităţilor în lanţurile de aprovizionare. Construcţiile merg însă bine, cu un plus de 9% în primele două luni, an/an, şi, mai important, construcţiile inginereşti (lucrările de infrastructură, deci investiţiile) au avansat cu 21%.
Aşa că economia, pe ansamblu, creşte, chiar dacă mai încet, iar avansul anual ar urma să fie undeva la 3%.
„Poate unii sunt dezamăgiţi, dar noi am anticipat această evoluţie – am spus 2,3% în T1 şi aşa a fost. Datele INS nu schimbă cu nimic anticiparea noastră pentru o creştere de 3% a PIB în 2023“, spune Ionuţ Dumitru.
„Avansul consumului s-a temperat, dar serviciile merg foarte bine. Cred că vom avea o creştere economică de 3% sau chiar puţin peste“, spune, la rândul lui, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
Alţii aşteptau însă mai mult.
„Creşterea PIB-ului în T1/2023 a fost sub aşteptările noastre şi sub consensul Bloomberg, ambele prognoze mizând pe o creştere de 4%, an/an. Ne menţinem previziunile noastre de creştere a PIB-ului de 2,1% la final de an. Datele detaliate vor fi publicate pe 8 iunie (când vor fi publicate de INS datele detaliate despre evoluţia economiei în T1 – n. red.)“, potrivit Erste Bank, proprietarul BCR.
Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania scrie, într-o analiză a băncii privind rezultatele la T1 că inflaţia este factorul principal care a condus la temperarea ritmului de creştere a PIB: „Deteriorarea ritmului de creştere din economia naţională (evoluţie în convergenţă cu cea din zona euro, principalul partener economic) a fost determinată de nivelul ridicat al presiunilor inflaţioniste şi persistenţa incertitudinilor la un grad înalt“. Banca Transilvania mizează pe o creştere economică de 2,9% pentru economia României, în 2023.
Comisia Europeană a îmbunătăţit luni prognoza de creştere economică pentru România, în 2023, de la 2,5% (în prognoza intermediară de iarnă) la 3,2%.
În prognozele anteroare apariţiei datelor la T1, Comisia Europeană a anticipat o creştere economică de 3,2% pentru România, în 2023, Comisia Naţională de Prognoză o creştere de 2,8%, Banca Mondială una de 2,6% iar FMI de 2,4%.
În privinţa instituţiilor bancare, Raiffeisen Bank crede într-o creştere a PIB de 3%, Banca Transilvania anticipează un avans de 2,9% şi Erste Bank (BCR) de 2,1%.
