Eveniment

Economia are nevoie ca de aer de dobânzi mici. Va reduce joi BNR dobânda-cheie? Ce spun analiştii?

Economia are nevoie ca de aer de dobânzi mici. Va reduce joi BNR dobânda-cheie? Ce spun analiştii?

Economia are nevoie ca de aer de dobânzi mici. Va reduce joi BNR cu dobânda-cheie? Ce spun analiştii?

Autor: Claudia Medrega

26.09.2011, 20:06 1678

"Scăderea rapidă a inflaţiei, concomitent cu menţinerea unui deficit de cerere induc posibilitatea relaxării politicii monetare. Cu toate acestea, accentuarea incertitudinii pe plan internaţional şi creşterea riscului de ieşire a capitalului străin impun o atitudine prudentă a băncii centrale. În plus, scăderea inflaţiei în ultima perioadă a fost determinată parţial de factori conjuncturali (i.e. an agricol excepţional) ce vor induce un efect de bază nefavorabil pentru anul viitor. Pentru şedinţa de politică monetară din 29 septembrie mă aştept ca banca centrală să menţină dobânda de politică monetară la nivelul actual de 6,25%", a comentat Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank România

Preţurile de consum au scăzut în august pentru a treia lună consecutiv, ca urmare a anului agricol bun, rata annuală a inflaţiei coborând la 4,25%.

În condiţiile în care inflaţia nu mai constituie o ameninţare atât de mare, în piaţă au apărut aşteptări legate de relaxarea politicii monetare astfel ca BNR să încurajeze creditarea în moneda naţională şi, implicit, să ajute economia care îşi revine foarte lent.

Dobânda de politică monetară este bătută în cuie la 6,25% de 16 luni, iar rezervele minime obligatorii la lei se situează la 15% din iulie 2009. Rezervele minime sunt cel mai puternic instrument de politică monetară şi reprezintă sumele care trebuie trimise de băncile comerciale în cont la BNR din totalitatea depozitelor atrase.

Dan Bucşa, economistulul - şef al UniCredit Ţiriac, consideră că banca centrală ar putea decide reducerea ratei dobânzii în momentul în care inflaţia va da semne de stabilizare la un nivel redus, situat în intervalul din jurul ţintei.

"Deocamdată, dezinflaţia a fost susţinută de reducerea preţurilor volatile ale alimentelor care ar putea creşte din nou în 2012 dacă producţ ia agricolă nu este bună. Un alt factor care ar putea sta în calea reducerii ratei dobânzii la şedinţa din 29 septembrie (şi chiar şi la cea din noiembrie) este presiunea de depreciere a leului, presiune resimţită de toate monedele din regiune. Ratele mai mari ale dobânzilor la lei cresc carry-ul şi fac mai costisitoare poziţiile de vânzare (short) a leului", a explicat Bucşa.

Deşi deteriorarea contextului macroeconomic global ar necesita măsuri radicale din partea autorităţilor, inclusiv a BNR, de încurajare a creşterii economice, fără a scăpa de sub control deficitul bugetar, este mai probabil ca BNR să diminueze RMO la lei la şedinta din septembrie şi să amâne pentru noiembrie scăderea ratei de politică monetară cu 25 de puncte de bază (0,25%) în scenariul de bază, datorită unei abordării prudente a politicii monetare, în detrimentul unei atitudini proactive, de către membrii consiliului de administraţie al BNR, în opinia Melaniei Hăncilă, economistul-ş ef al Volksbank.

"După părerea mea este oportună relaxarea politicii monetare cât mai curând pentru a compensa majorarea costului finanţării externe a ţării noastre (datorită creşterii cotaţiilor la CDS-uri), precum şi necesitatea creşterii competitivităţ ii exporturilor româneşti în condiţiile diminuării ritmului de creştere a cererii economiilor vest-europene. Necesitatea scăderii ratei-cheie este întărită şi de accelerarea trendului dezinflaţionist în ultimele luni, precum şi de persistenţa deficitului de cerere agregată, presiunile inflaţioniste venind mai ales din zona preţurilor administrate care nu se află sub incidenţa politicii monetare".

Florian Libocor, economistul-şef al BRDSocGen, crede că o posibilă relaxare a politicii monetare este un scenariu care nu trebuie exclus pentru ultimul trimestru la anului, când există o singură şedinţă a CA al BNR pe probleme de politică monetară, în data de 2 noiembrie.

Este, de asemenea, posibil ca acest scenariu să se materializeze într-o formă mixtă, atât pe partea de rezerve minime obligatorii la lei, cât şi pe partea de dobândă de politică monetară.

Banca Naţională are resursele necesare pentru a sprijini autorităţile în stimularea creşterii economice, atât prin scăderea dobânzilor la lei, care ar avea efecte pozitive şi asupra randamentelor plătite de statul român, cât şi prin diminuarea treptată a rezervelor minime obligatorii pentru a compensa eventuale şocuri de natura ofertei de finanţare externă, a mai spus Hăncilă.

Reducerea RMO ar putea suplimenta lichiditatea bancară, împărţită inegal în acest moment între băncile din sistem. Astfel, presiunea pe ratele dobânzilor la lei s-ar atenua.

Cu toate acestea, reducerea RMO ar scădea rezervele BNR şi s-ar putea ca banca centrală să dorească sa menţină nivelul acestora în eventualitatea în care criza financiară internaţională escaladează, în opinia lui Bucşa.

AFACERI DE LA ZERO