Eveniment

Economia a crescut în T3/2020 faţă de T2/2020 cu 5,8% l În T3/2020, faţă de T3/2019, economia a scăzut cu 5,7%: Construcţiile şi sectorul IT au fost locomotivele economiei în 2020, în vreme ce agricultura a tras rezultatul puternic în jos, din cauza secetei grave

Economia a crescut în T3/2020 faţă de T2/2020 cu 5,8% l În T3/2020, faţă de T3/2019, economia a scăzut cu 5,7%: Construcţiile şi sectorul IT au fost locomotivele economiei în 2020, în vreme ce agricultura a tras rezultatul puternic în jos, din cauza secetei grave

Autor: Iulian Anghel

13.01.2021, 17:00 232

♦  În primele 11 luni din 2020, an/an, economia a avut o cădere de 5%.

INS a publica marţi datele defalcate privind evoluţia PIB în trimestrul al treilea din 2020 şi la 11 luni din an. Faţă de datele anterioare (datele semnal) sunt câteva revizuiri marginale, în sus, dar cifrele vin să arate că, totuşi, lucrurile nu au stat atât de rău anul trecut.

„Pe ansamblu nu am stat chiar atât de rău pe cât ne aşteptam“, comentează economistul Dragoş Cabat, iar Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank opinează: „T3 a fost bun, iar economia a mers binişor şi în T4“.

Datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică arată că sectoarele care au rămas pe plus în această criză sunt IT, cu o contribuţie la creşterea economică în T3/2020 de 0,4% şi IT&C cu o contribuţie la PIB 0,5%. De asemenea, administraţia publică a contribuit cu 0,1% la creşterea economică.

La polul opus, cea mai mare cădere a avut-o agricultura, cu o contribuţie negativă la formarea produsului intern brut de de 2,7%. Activităţile de spectacole au avut o contribuţie negativă la PIB de 0,7%, lucru explicabil prin închiderea acestor activităţi în pandemie.

Datele de mai sus arată că, dacă agricultura nu ar fi fost lovită de o secetă cumplită, ar fi fost măcar pe zero, atunci căderea economică din T3/2020, faţă de T3 2019, ar fi fost de 3%, nu de 5,7% - fapt ce arată că celelalte ramuri au răspuns mult mai bine crizei. În plus, sectoarele care au rezistat – IT&C şi construcţiile au parte de nişe fiscale (angajaţii nu plătesc impozitul pe venit) ceea ce le-a ajutat.

„Este adevărat că cele două sectoare au acest avantaj. Dar pe ele le-a ajutat şi criza. Pentru că munca de la distanţă a obligat companiile să investească în tehnologie, în cazul sectorului IT&C - a fost o digitalizare forţată. Este drept că sectorul creştea an de an, dar situaţia i-a dat un şi mai mare implus. În privinţa construcţiilor statul a avut o contribuţie nu doar cu nişele fiscale, ci şi cu majorarea cheltuielilor de investiţii: dacă ne uităm pe datele Finanţelor vedem că investiţiile statului au crescut (plus 10,5%, la 11 luni, la cheltuielile de capital – n.red.) şi asta a ajutat sectorul“, comentează Ionuţ Dumitru.

INS a revizuit, de la minus 6% la minus 5,7%, căderea economică din T3/2020, an/an.

„Noile date sunt mai bune, ceea ce ne arată că scăderea economică anuală, în 2020, va fi mai mică, undeva între 4 şi 5%. În aceeaşi vreme, nu trebuie să uităm că suntem în valul doi al pandemiei şi că mobilitatea s-a redus, fapt ce-şi va fi pus deja amprenta pe rezultatele din trimestrul al patrulea. Pe date ajustate, T4 ar putea fi uşor peste T3“, comentează Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România.

„Oricum, economia este  pe o traiectorie de repornire şi, cu cât ne vom vaccina mai repede, cu atât va fi mai bine“, adaugă el, arată, în aceeaşi vreme, că industria nu şi-a revenit, serviciile nu şi-au revenit.

Industria a contribuit negativ la creşterea economică şi în T3 - minus1,5% -, în vreme ce serviciile şi comerţul au avut o contribuţie negativă de 0,7%. Pe volum, industria a scăzut în T3, an/an (serie brută), cu 6,9%, însă pe serie ajustată cu zilele lucrătoare, în T3, faţă de T2, a avut o creştere de 15,8% - o diferenţă mare, ceea ce-l determină pe Dragoş Cabat să creadă că şi zilele de lockdown au fost introduse de INS în categoria zilelor nelucrătoare.

„Pe ansamblu, nu am avut o scădere aşa de mare ca în Marea Britanie, de pildă. La noi, problema mare a fost că industria, care înseamnă peste o cincime din PIB, a căzut, în primul rând ca urmare sincopelor din export. Dacă ne uităm la minusul înregistrat de exporturi (minus 11% la 11 luni – n. red.) şi la cel înregistrat de industrie, vedem că datele se corelează foarte bine. Cât despre agricultură, nu mai suntem ca în urmă cu zece ani, când stăteam la mila lui Dumnezeu, – agricultura s-a modernizat în multe privinţe -  dar nu poţi să ai numai ani buni şi, oricât te modernizezi, apar şi astfel de situaţii“, spune Cabat.

 

Cum ar putea arăta datele la T4?

„Economia a mers binişor şi în T4, chiar dacă au apărut unele restricţii. Cifrele din Germania sunt bune, un lucru pozitiv şi pentru România având în vedere legăturile economice strânse dintre cele două părţi. Germania a reimpus unele măsuri severe antipandemie, dar asta, foarte probabil, pentru că este încurajată şi de evoluţia economiei. Stimulul fiscal a contat enorm, dar Germania a avut de unde pentru că a închis 2019 cu un excedent bugetar de 2% din PIB%“, comentează Ionuţ Dumitru.

„Noul lockdown a afectat economia României, dar este posibil să fi avut o creştere mică în T4, faţă de T3. Încă sunt riscuri, dar se întrezăreşte o refacere, spre mijlocul anului“, comentează Adrian Cdirlaşu.

Pentru Andrei Rădulescu, BT, datele oferă o perspectivă de creştere medie de 2,5% în intervalul 2020-2022.

 
 
AFACERI DE LA ZERO