Economia României a crescut în 2014 pentru al patrulea an consecutiv, iar PIB-ul a atins anul trecut nivelul celui de dinainte de criză. Salariile încep timid să crească, dar, cu toate astea, piaţa muncii, unul dintre principalii indicatori ai bunăstării, este departe de performanţele de dinainte de criză şi, în unele aspecte, se deteriorează.
Dacă la sfârşitul lui 2008 efectivul de salariaţi din economie atingea vârful de 4,73 de milioane de salariaţi, criza a ras din economie, în următorii doi ani, aproape 650.000 de locuri de muncă. Au trecut apoi încă patru ani în care economia a recuperat jumătate din joburile pierdute, dar la stârşitul lui 2014 mai avea de recuperat încă 315.000 de locuri de muncă pentru a atinge nivelul de la finalul lui 2008.
Salariile au crescut anul trecut cu 7% în 2014, împinse din spate şi de creşterea salariului minim pe economie, dar masa salarială rămâne jos. Dacă în 2008 masa salarială de 60 mld. euro reprezenta 43% din PIB, ea a însemnat anul trecut 35,4% din PIB (53 mld. euro).
Situaţia complicată de pe piaţa muncii este reflectată în cifrele statistice.
Cercetarea statistică a Institutului Naţional de Statistică (INS) privind ocuparea şi şomajul în anul 2014, publicată în urmă cu câteva zile, relevă că rata de ocupare a populaţiei de peste 15 ani rămâne cu două puncte procentuale în spatele celei înregistrate la sfârşitul lui 2008 şi, mai îngrijorător, se complică în cazul unor categorii vulnerabile – de pildă cea a tinerilor între 15 şi 25 de ani care nu sunt angrenaţi într-o formă de învăţmânt. Rata de ocupare a acestei categorii a coborât în 2014 la 22,5%, de la 22,9% în 2013, fiind cu aproape 6 procente sub cea din 2008 (28,2%). De altfel, chiar dacă şomajul statistic este în scădere, 6,8% în 2014 faţă de 7,1% în 2013, şomajul în rândul tinerilor sub 24 de ani rămâne la aproape 25%, faţă de 18% în ultimul an de dinainte de criză.
Complicată rămâne situaţia unei grupe de populaţie care ar trebui să fie încă foarte activă: sub 50% (mai precis 43,1%) din populaţia cu vârste între 55 şi 64 de ani este ocupată. Este adevărat că situaţia este mai bună decât în ultimii cinci ani (nivelul cel mai de jos a fost în 2010, când doar 40,7% din această categorie de vârstă era ocupată), însă îmbunătăţirea nu este semnificativă, iar starea de fapt poate fi tradusă în plan practic astfel: cu 10 ani sau mai puţin înainte de pensionare, jumătate din populaţia aptă de muncă nu are un venit care să-i permită apoi să solicite pensie de asigurări sociale de stat după împlinirea vârstei legale de pensionare de 65 de ani.
În 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a fost de 61%. Astfel, populaţia activă a României a fost de 9,2 milioane de persoane, din care 8,6 milioane de persoane ocupate şi 629.000 de şomeri. Dintre aceştia, doar 4,44 milioane sunt însă salariaţi.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare, arată Statistica. Astfel,în 2014 au fost ocupate 65% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. În continuare, agricultuta înghite aproape un sfert din forţa de muncă, deşi, potrivit statisticii, agricultura are o pondere în PIB de 6 – 7%. Anul trecut, 28,3% din totalul persoanelor ocupate au fost concentrate în sectorul agricol, 28,9% în industrie şi construcţii, iar 42,7% în servicii.
