• Leu / EUR4.9486
  • Leu / GBP5.5502
  • Leu / USD5.1027
Eveniment

Economia în 2016: de la consolidare dureroasă la deficit major şi riscurile acestei inflexiuni. Deficitul bugetar poate fi menţinut la sub 3% din PIB, dar deficitul contului curent se va dubla

Economia în 2016: de la consolidare dureroasă la deficit major şi riscurile acestei inflexiuni. Deficitul bugetar poate fi menţinut la sub 3% din PIB, dar deficitul contului curent se va dubla

Autor: Iulian Anghel

08.02.2016, 00:07 1409

Cu o creştere economică de 2% anual o ţară îşi dublează PIB-ul în 35 de ani. Cu o creştere economică de 4% şi-l dublează în 15-16 ani, rezumă eco­nomistul Aurelian Dochia un subiect foarte fierbinte prin implicaţiile lui.

Cum obţii această creştere care să-ţi dubleze PIB-ul în cât mai scurt timp şi cu ce riscuri pentru că, aşa cum spune economistul Valentin Lazea, o creştere dopată cu măsuri fiscale şi monetare majorează datoria pu­blică cu implicaţii tocmai asupra sectoarelor sensibile precum Sănătatea?

În 2005, România avea un PIB de 80 de miliarde de euro. În 2015 nu este sigur că şi l-a dublat la 160 mld. euro în ciuda creş­te­rilor spectaculoase din anii de boom şi a creş­terii economice peste aşteptări din ultimii doi ani: pentru că PIB-ul din 2008 de 142 mld. euro a fost atins abia în 2014.

„Doparea economiei“ cu măsuri fiscale şi monetare – cum numeşte economistul Valentin Lazea deciziile de impulsionare a eco­nomiei dincolo de potenţialul ei – a în­semnat un cost semnificativ pentru eco­nomia României în vremea crizei. De aici multele reticenţe legate de deciziile de relaxare fiscală şi de majorare a salariilor bugetarilor care vor împinge deficitul bugetar de la 1,4% din PIB în ultimii doi ani la 3% în 2015, un prag care nici el nu e sigur că va putea fi menţinut.

Economiştii consultaţi de ZF cred că este posibil ca deficitul bugetar să fie menţinut în limita a 3% din PIB în 2016, dar contul curent al balanţei de plăţi se va adânci dincolo de 1% din PIB, având în vedere că avansul consumului va determina intrări de bunuri din import peste valoarea expor­tu-rilor. Nu există deocamdată, spun ei, motive de mare panică pentru că exportul de ser­vicii este pe excedent şi atenuează de­ficitul în creştere al balenţei comerciale, susţin analiştii economici.

Datele INS publicate săptămâna trecută indică un avans al consumului de aproape 9% în 2015. Consumul a crescut mai ales în a doua parte a anului, după reducerea TVA la alimente şi va fi şi anul acesta principalul motor de creştere economică, având în vedere, mai ales, o nouă reducere a TVA de la 24% la 20% la toate produsele, creşterile salariale din decembrie 2015 şi o nouă creştere a salariului minim din aprilie. Toate acestea au alimentat majorarea deficitului comercial în ultimele luni din 2015 (7 mld. euro la 11 luni) şi vor continua să adâncească deficitul şi în 2016 având în vedere că economia nu poate satisface întreaga cerere de consum, cu implicaţii asupra contului curent. La 11 luni din 2015 contul curent al balanţei de plăţi înregistra un deficit de doar un miliard de euro (0,6% din PIB) graţie excedentului de 7,2 miliarde de euro înregistrat de exportul de servicii ( 14,8 mld. euro total exporturi la 11 luni).

Reducerile de taxe, în special reducerea TVA şi majorările salariale determină un gol bugetar în 2016 de 23 de miliarde de lei (5 mld. euro), bani pe care guvernul nu poate să-i găsească decât împrumutându-se. Prin urmare, ţinta de deficit bugetar a fost ridicată la 2,95% din PIB pe ESA, un prag periculos având în vedere că depăşirea lui ar atrage procedura europeană de deficit excesiv, ceea ce ar pune în gardă pieţele care oferă acum României împrumuturi la mi­nime istorice. Atenţia mare trebuie, aşadar, concentrată pe menţinerea în ţinte. Sunt ţări care au deficite peste acest prag, dar ele sunt economii puternice, iar ajustarea deficitului pe o perioadă mai lungă, în cazul lor, a fost negociată cu struc­turile europene supra­naţionale, iar pieţele s-au obişnuit.

„Estimez că deficitul bugetar va depăşi ţinta pe care şi-o propune guvernul de 3% PIB. Şi deficitul de cont curent va continua să se adâncească spre 1,5% din PIB: deşi exporturile se vor apropia de 60 miliarde de euro, importurile vor creşte într-un ritm su­perior“, comentează economistul Aurelian Dochia.

Pentru Rozalia Pal, economistul-şef al Garanti Bank, în 2016 deficitul de cont curent ar urma să rămână la un nivel redus de 0,7% din PIB, ajutat de soldul pozitiv al balanţei serviciilor şi să crească uşor la 1,4% din PIB la sfârşitul anului 2016 având în vedere accelerarea consumului. „Exportu­rile se aşteaptă să crească în 2015 cu 5,6% şi să păstreze evoluţia bună din ultimii trei ani şi în 2016, cu o creştere de 6%. Vedem, totuşi, riscul unei decelerări mai ales pe pieţele din afara Uniunii Europene, afectate de tensiunile geopolitice.“

Criza refugiaţilor, tensiunile cu Rusia, o posibilă „recesiune industrială“ în SUA cu influenţe asupra Europei sunt motive de îngrijorare, dar nu majore, deocamdată.

Recent ministrul finanţelor Anca Dragu estima că, dacă Europa va încetini economia României va putea face faţă graţie majorării consumului intern. Dar, dacă Europa scade este posibil ca şi ecnomia României să scadă pentru că piaţa internă nu poate să satisfacă întreg consumul în creştere. O reducere de exporturi ar putea afacta creşterea economică de 4,1% pe care s-a bazat guvernul când a făcut bugetul, ceea ce ar antrena scăderea veniturilor. Într-o asemenea ipoteză există doar două ieşiri: scăderea cheltuielilor guvernamentale sau majorarea deficitului, dincolo de ţintă.

Ciprian Dascălu, economist şef al ING Bank, nu crede însă că deficitul va fi depăşit.

“Deficitul bugetar pentru 2016 se va opri la 3% din PIB, de la 1,4% în 2015. Deficitul de cont curent va creşte însă în 2016 la 0,9% din PIB, de la 0,6% din PIB anul acesta.”

Radu Crăciun, economist şef al BCR, arată şi el că majorarea spectaculoasă a deficitului bugetar în 2016 până aproape de 3% este un motiv de preocupare, mai ales în condiţiile în care nu este cauzată de accelerarea programelor de investiţii, singurele de natură a asigura sustenabilitatea pe termen lung a unei creşteri economic de substanţă.

“Alimentarea în continuare a creşterii consumului prin scăderi de taxe şi creşteri salariale riscă să aducă presiuni inflaţioniste şi o creştere a deficitului extern.”

În opinia lui Andrei Rădulescu, economist şef al Băncii Transilvania, în mod inevitabil măsurile de relaxare vor împinge deficitul contului curent al balanţei de plăţi spre 1,8% din PIB.

Deocamdată, deficitul de cont curent este finanţat în mare măsură de excedentul provenit din exportul de servicii, ceea ce ţine sub control datoria externă (adusă de la 100 mld. euro în 2012 la 90 mld. euro în prezent). Dar lucrurile sunt sensibile. În anii de boom deficitul de cont curent a fost finanţat din imprumuturi, ceea ce a dublat datoria publică, iar decontul a venit câţiva ani mai târziu.

România de azi este prizoniera a două comandamente: nevoia de creştere robustă şi nevoia de a păstra deficitele sub control. Pentru prima argumentează economistul Aurelian Dochia: o creştere economică de 2% anual dublează PIB-ul abia în 35 de ani. Pentru a doua, economistul Valentin Lazea: o dublare a datoriei publice de la 40% din PIB (datoria României de azi) la 80% din PIB înseamnă o dublare a dobânzilor anuale plătite de buget de la 1,6% din PIB la 3,2% din PIB, cu implicaţii grave asupra domeniilor cele mai sensibile precum Sănătatea.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9486
Diferență: 0,0141
Ieri: 4.9479
Azi: 5.1027
Diferență: -1,4809
Ieri: 5.1794
Azi: 5.5502
Diferență: 0,2384
Ieri: 5.5370
Azi: 5.2060
Diferență: -0,1821
Ieri: 5.2155