• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Eveniment

Economia la jumătatea anului 2019: Deficitul bugetar la şase luni este la cel mai înalt nivel de la criză încoace. Finanţele pun taxe noi, dar economiştii cred că ele nu sunt de ajuns

Economia la jumătatea anului 2019: Deficitul bugetar la şase luni este la cel mai înalt nivel de la criză încoace. Finanţele pun taxe noi, dar economiştii cred că ele nu sunt de ajuns

Deficitul bugetar a ajuns în primele şase luni din an la 20 de miliarde de lei, echivalentul a 1,94% din PIB (peste 4 mld. euro). Este mai mare deficit fiscal ca procent din PIB, de după anii de criză încoace. Constrângerea faţă de anii în care guvernul nu-şi punea problema deficitului este că, în ultimii ani, administraţia de la Bucureşti s-a angajat în faţa UE să nu depăşească o ţint de deficit de 3% din PIB, ceea ce, la un Produs Intern Brut estimat de Comisia de Prognoză de 1.031 de miliarde de lei ar însemna un deficit cash de 31 de miliarde de lei. Or, dacă în primele şase luni deficitul este de 20 de miliarde de lei (2/3 din deficitul programat), înseamnă că Finanţele trebuie să se transforme într-un zgârie-brânză şi să strângă punga visteriei, cu atât mai mult cu cât, de la 1 septembrie, ar urma să intre în vigoare legea pensiilor care, ea singură, presupune un efort bugetar de 8 miliarde de lei în ultimele patru luni din an.

Finanţele au anunţat măsuri pentru creşterea veniturilor, care vor fi făcute publice luni, odată cu aprobarea în guvern a primei rectificări bugetare din acest an: împozitarea pensiilor speciale, o taxă pe băuturile nealcoolice care conţin zahăr, o acciză mai mare la ţigări şi o reformă timidă în aparatul de stat. Acestea ar aduce la buget un plus de câteva sute de milioane de lei. Prea puţin faţă de nevoi, cred economiştii.

„Măsurile despre care ştim până acum nu sunt îndeajuns pentru a corecta dezechilibrul bugetar din anul acesta. Cred însă că este maximul care se poate obţine fără costuri politice ridicate pentru că ştim bine, în toamna aceasta sunt alegeri, anul viitor sunt alegeri şi toate acestea sunt factori care trebuie luate în considerare”, comentează economistul Aurelian Dochia.

Potrivit acestuia, redresarea bu­getară este greu de pus în practică într-o perioadă electorală, iar câţiva secretari de stat sacrificaţi nu contează. Toate măsurile anunţate sunt cu un impact relativ limitat şi probabil că nu vor avea o reacţie pozitivă în piaţă.

„Cred că oricum deficitul bugetar va fi mai mare decât cel prognozat. Cred că Ministerul de Finanţe ştie că nu mai poate face ceva în privinţa aceasta şi rămâne să negociem cu UE depăşirea ţintei la sfârşitul anului. Urgent este să se închidă anul 2019 cât mai aproape de ţinta de 3%. Deja avem datele pe jumătate de an, ştim că suntem aproape la 3% din PIB deficit bugetar. Este greu să corectezi când cea mai mare cheltuială bugetară se îndreaptă spre salarii şi pensii. Altă categorie de sacrificii nu mai este. Nu există marjă de manevră, măsurile încercă să corecteze ceva, dar impactul va fi limitat pentru că şi măsurile sunt limitate, astfel încât să nu aibă un impact electoral puternic”, arată Dochia.

Execuţia bugetului general conso­lidat publicată miercuri seară de Minis­te­rul de Finanţe indică, pe primele şase luni ale lui 2019, un deficit de 19,96 mld. lei, echivalent a 1,94% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat  de 148,6 miliarde lei au fost cu 12,6% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Dar veniturile fiscale au crescut cu doar 6,7%. Iar cheltuielile au avansat cu 14,7% şi de aici deficitul în creştere.

Contribuţiile de asigurări au crescut cu 17,1%, cele din TVA cu 12,6% şi cele din accize cu 7,5%. Potrivit Finanţelor, încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 7,2%.

Potrivit unor surse din Ministerul de Finanţe, deficitul bugetar pe anul 2019 va fi de 2,76%. 

Ministerul de resort mai arată că s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 5,2% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

Pe partea de cheltuieli, cheltuielile bu­­ge­tului general consolidat, de 168,6 mld. lei, au fost cu 14,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 23,4% mai mari, an/an. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 13,4% faţă de primele şase luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cât şi la bugetul de stat.

Se înregistrează de asemenea creşterea cheltuielilor cu dobânzile cu 9,7% - 8 miliarde de lei în total, la şase luni, doar la dobânzi, cât tot efortul bugetar ce trebuie făcut în a doua parte a anului cu majorarea pensiilor.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,4%, fiind influenţate, în principal, spune Ministerul de Finanţe, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei.

Cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dez­vol­tare finanţate din surse interne şi ex­ter­ne, au fost de 12,3 mld. lei, cu 3,2 mld. mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Însă, pe întreg anul, cheltuielile de investiţii sunt programate la 49,6 mld. lei. Aceasta înseamnă că, în primele şase luni din an, ele însumează doar 25% din progra­marea anuală. Este greu de presupus, prin urmare, că în a doua parte a anului vor fi făcute trei sferturi din cheltuielile de investiţii programate.

 

Măsurile propuse de Ministerul de Finanţe pentru acoperitea găurilor din sacul bugetului

♦ Va fi redus cu 50% numărul de secretari de stat la nivelul ministerelor;

♦ Sporul de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare va fi eliminat (unii angajaţi primeau sporul pentru că aerul din Bucureşti este poluat);

♦ Va fi introdusă o taxă pe zahăr pentru băuturile carbogazoase – pentru cele care conţin între 5 şi 8 grame de zahăr va fi o creştere de 0,8 lei pe litru, iar pentru cele care conţin mai mult de 8 grame de zahăr creşterea va fi de 1 leu pe litru;

♦ Se va majora acciza la ţigări de la 483,74 lei/1.000 de ţigarete, la 503,97 lei/1.000 de ţigarete. Scumpirea va fi de 1 leu pe pachet (Finanţele vor să obţină 159 de milioane de lei în 4 luni);

♦ Pensiile speciale vor fi impozitate gradual – între 10% şi 50%. Cele între 2000 şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, cele între 7.000 de lei şi 10.000 de lei vor fi impozitate cu 30%, iar cele care depăşesc 10.000 de lei vor fi impozitate cu 50%. Sunt 4.000 de persoane cu pensii peste 7.000 de lei;

♦ Transportul gratuit pe tren pentru studenţi va intra în discuţii – numărul călătoriilor va fi limitat şi se doreşte ca vârsta maximă pentru a beneficia de gratuitate să fie de 26 de ani. De asemenea, se doreşte reglementarea şi pe celelalte mijloace de transport;

♦ Se doreşte limitarea salariilor din primării. Angajaţii primăriilor au salarii ce se duc spre partea de sus a plafonului şi se va impune o valoare maximă alocată salariilor din o unitate. Cine depăşeşte acea sumă va plăti din bugetul propriu. Au apărut întrebări despre creşterea taxelor locale;

♦ Administraţia locală primeşte 2,8 miliarde de lei, nu 1,5 mld, cum fusese anunţat. 582 de milioane se duc spre Bucureşti şi sectoare;

♦ Ministerul Transporturilor pierde 3 mld. lei la rectificarea bugetară, 20% din buget, pentru că nu şi-a atins planurile de investiţii;

♦ Ministerul Sănătăţii pierde 400 mil. lei;

♦ Ministerul Educaţiei pierde 2 miliarde de lei;

♦ STS va pierde 70 mil. lei;

♦ SPP va obţine cu 42 de milioane de lei mai mult;

♦ SRI va obţine 390 de milioane la rectificarea bugetară;

♦ SIE primeşte cu 46 mil. lei mai mult.

 

ANAF „înăspreşte” controalele: zice că trimite trimite 200 de inspectori să controleze 200.000 de companii din din zona Bucureşti – Ilfov

♦ ANAF susţine că va demara o acţiune de amploare pentru combaterea evaziunii fiscale şi a muncii la negru, începând din 1 august. Controalele vor viza aproximativ 200.000 de contribuabili activi persoane juridice din zona Bucureşti – Ilfov, care în proporţie de 90% nu au fost verificaţi în ultimii cinci ani.

♦ „Acţiunile ANAF vizează combaterea evaziunii fiscale şi a muncii la negru. Aceste acţiuni vor viza un număr semnificativ de contribuabili şi sunt gândite să dureze una, maximum trei zile, dar vor fi cu miile. Scopul lor este de prevenţie – dacă compania a greşit, are un termen să vină să îşi corecteze declaraţia fiscală prin depunerea unei declaraţii rectificative, să plătească şi, dacă nu are bani, să îşi eşaloneze suma respectivă. Campania va fi masivă şi a început de la 1 august”, au declarat oficialii ANAF.

♦  Autorităţile fiscale de la Bucureşti nu au avut capacitatea necesară să îi controleze pe cei aproximativ 200.000 de contribuabili activi din zona Bucureşti – Ilfov, potrivit oficialilor.

♦ „În zona Bucureşti – Ilfov vom acţiona pe segmentul contribuabililor neverificaţi, care este de 90% dintre contribuabilii activi în perioada de prescripţie. Avem aproximativ 200.000 de contribuabili activi persoane juridice în zona Bucureşti – Ilfov care nu au fost verificaţi în ultimii cinci ani.  Aceştia nu au fost controlaţi pentru că organele fiscale de la Bucureşti nu au avut capacitatea necesară.“

 

Se rupe coaliţia de guvernare? ALDE: Suntem dezamăgiţi de rectificare. Este varianta PSD, nu ne-o asumăm

♦ Purtătorul de cuvânt al ALDE Varujan Vosganian a declarat că partidul său, care participă la guvernare alături de PSD, este dezamăgit de rectificarea bugetară propusă de Ministerul de Finanţe. El susţine că sunt deja semne de crispare în coaliţia de guvernare.

♦ „Noi ne-am manifestat în termeni destul de fermi dezamăgirea în legătură cu soluţiile găsite. Ele aveau în vedere reducerile finanţării pentru majoritatea politicilor publice, mă refer la Educaţie, Sănătate, Cultură şi la ceea ce noi ţinem foarte mult, programul de investiţii pe care l-am anunţat în ianuarie, în schimb serviciile de informaţii şi Administraţia Prezidenţială aveau o creştere de jumătate de miliard de lei. Noi am spus că nu este o soluţie care să fie compatibiliă cu filosofia noastră bugetară“, a declarat, joi, la Antena3, Varujan Vosganian, potrivit Mediafax.

♦ „Pe surse sau pe declaraţii aflăm tot felul de lucruri. În momentul de faţă ceea ce spun colegii de la PSD şi ministrul finanţelor e doar o variantă PSD, nu este o variantă a coaliţei, pentru că noi n-am mai avut nicio discuţie. Aşteptăm în continuare de la ministrul finanţelor un răspuns la solicitările noastre, care au fost exprimate cu limpezime“, a mai transmis acesta.

♦ De asemenea, deputatul ALDE a afirmat că, în contextul în care sunt două posibile candidaturi la prezidenţiale din partea fiecărui partener de coaliţie, sunt deja „nişte semne de crispare“ între ALDE şi PSD.

♦ În acest context, Varujan Vosganian a declarat că este un avertisment foarte serios pentru PSD privind ignorarea politicilor fiscal-bugetare dorite de ALDE. Mediafax

 
 

Marii producători de băuturi reacţionează la decizia guvernului de a taxa sucurile cu zahăr: „Măsura va descuraja producţia internă şi va mări preţul de la raft cu 60%”

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), care reuneşte producători de băuturi răcoritoare cu 15 fabrici şi angajează în mod direct 6.000 de oameni, susţine că decizia guvernului de a taxa băuturile răcoritoare cu zahăr este una discriminatorie, va avea un impact negativ pentru industrie şi pentru sectoarele conexe şi va conduce la creşterea preţului de la raft cu 60%. Conform Mediafax, guvernul va discuta la începutul săptămânii viitoare un proiect de act normativ care prevede printre altele introducerea unei taxe pe zahărul din băuturile răcoritoare. Băuturile cu un conţinut de zahăr între 5 şi 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru. Băuturile cu un conţinut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru. Acciza va fi datorată de producători, importatori sau cei care achiziţionează intracomunitar, conform Mediafax.

„Am aflat din presă de intenţia guvernului de a introduce o acciză nearmonizată pe băuturile răcoritoare cu un anumit conţinut de zahăr. Nu am văzut proiectul, nu am fost consultaţi, dar suntem surprinşi de decizie pentru că această măsură vine la mai puţin de patru luni de la respingerea unui proiect similar care s-a dezbătut mai bine de un an în Parlament”, a spus Constantin Bratu, public affairs and communication manager în cadrul Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate). Partenerul său este Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Jucătorul este membru în asociaţie alături de mai mulţi producători mari precum PepsiCo şi Maspex ( Tymbark). Membrii asociaţiei susţin că măsura, menită să reducă consumul de băuturi fără zahăr şi implicit să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei, este una discriminatorie şi nu doar că nu va ajunge la efectele estimate, ba chiar va descuraja producţia internă şi va duce la concedieri.

În plus, deşi guvernul aşteaptă să încaseze mai mulţi bani la buget în urma acestei accize, măsura va aduce cu sine o reducere a încasărilor din TVA din cauza creşterii preţului şi implicit a scăderii consumului, a impozitelor pe venituri din salarii ca urmare a disponibilizărilor făcute de jucători şi a celor pe profit. 

 Un studiu al companiei de consultanţă PwC, realizat la cererea  Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare, arată că din 170 de milioane de euro colectaţi din acciza la zahărul din băuturi, 70 de milioane de euro vor fi sterşi la nivelul celorlalte tipuri de impozit.

Preţul mediu de vânzare al unei băuturi răcoritoare este de circa 2,3 lei pe litru, iar aceasta taxă ar aduce o creştere cu 60% a preţului, conform asociaţiei. În medie, un român consumă circa 80 de litri de băuturi răcoritoare.

„E o măsură total ineficientă pentru că se adreseze unui procent de doar 3% din aportul caloric pe care un consumator îl obţine în fiecare zi şi discriminatorie pentru că niciodată suprataxarea nu a fost o soluţie pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei. Noi considerăm că educaţie este cea care trebuie să primeze şi promovarea unui stil de viaţă sănătos”, spune şi Gabriel Coşoveanu, senior manager corporate affairs and communications Greater Balkans, în cadrul PepsiCo.

El spune că în Danemarca, cel mai mare consumator de băuturi răcoritoare de pe plan european (100 de litri per capita), o taxă similară nu a funcţionat. Ba mai mult, acesta susţine că consumatorii din Danemarca au început să achiziţioneze băuturi din alte ţări şi această măsură nu a avut beneficiile aşteptate. Pe de altă parte, o măsură similară  a fost luată şi în Marea Britanie, însă producători, furnizorii de materii prime şi consumatorii au avut mai mulţi ani la dispoziţie să dezbată o astfel de măsură şi să se adapteze la decizia finală.

 „Nu ne este foarte clar dacă este nevoie de antrepozit fiscal. România a renunţat la accize nearmonizate acum câţiva ani pentru că această practică nu se dovedeşte eficientă. Nefiind o acciza armonizată nu te limitează nimeni cât să aduci consum propriu la punctele de frontieră. La ţigări, petrol, băuturi sunt limitări. Dacă mâine prin absurd un întreprinzător trece de zece ori vama cu camioneta plină de băuturi răcoritoare şi susţine că acestea sunt pentru consumul propriu, vameşul nu are niciun drept legal să-l oprească. Nu facem decât să stimulăm pieţele externe şi să descurăjăm piaţa internă”, spune şi Constantin Bratu. În producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate (cod CAEN 1107) activau la nivelul anului 2017 ( ultimele date disponibile) 442 de companii cu afaceri totale de 5,9 miliarde de lei (peste 1,3 miliarde de euro) şi peste 10.000 de angajaţi, conform datelor de la Registrul Comerţului. Însă, nu toate companiile au în portofoliu băuturi cu conţinut de zahăr.

Pastilă: În producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate (cod CAEN 1107) activau la nivelul anului 2017 ( ultimele date disponibile) 442 de companii cu afaceri totale de 5,9 miliarde de lei şi peste 10.000 de angajaţi. Mădălina Panete

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067