Eveniment

Economia mai pierde un miliard de euro odată cu noile rezultate de la bacalaureat. Pe termen lung, efectele vor fi dezastruoase

Autor: Adelina Mihai

08.07.2013, 21:35 3812

Rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat din acest an a fost de 55,4%, dintr-un total de aproape 175.000 de absolvenţi de liceu prezenţi la examen, arată datele furnizate de Ministerul Educaţiei. Cu alte cuvinte, peste 78.000 de elevi de liceu nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat anul acesta, potrivit rezultatelor de dinainte de contestaţii, din sesiunea iunie - iulie.

Costurile aferente salariilor profe­so­rilor, materialelor didactice puse la dispo­ziţie elevilor pe parcursul liceului, şomajul, dar şi încasările „ratate“ la colectare din consumul generat de potenţialii studenţi  sau din taxele percepute de universităţi, precum şi din taxele aferente unor salarii (mai mari pentru licenţiaţi decât pentru liceeni) ajung la un miliard de euro pe an, arată un calcul al ZF.

„Acest miliard de euro, cantitativ, este doar vârful aisbergului. Costurile invizibile sunt mult mai mari şi au efecte dezastruoase pe termen lung. Sunt două domenii care pot susţine o economie şi o naţiune: educaţia şi sănătatea, iar la ambele domenii România este cenuşăreasă. Calitatea slabă a pregătirii în şcoală ne-a adus în situaţia ca chiar şi dintre cei care reuşesc să ia bacalaureatul o parte să ajungă în uni­versităţile private care sunt, în unele cazuri, adevărate fabrici de diplome. Iar cetăţenii nu mai au de cine să fie îngrijiţi, pentru că medicii pleacă în străinătate, după ce statul a cheltuit bani timp de mai mulţi ani pe educaţia lor“, explică Adrian Lupulescu, directorul de resurse umane al producătorului de microprocesoare Freescale pe Europa de Sud-Est, care coordonează politicile de resurse umane a 700 de angajaţi, dintre care 300 lucrează în România. El a adăugat că nu este neapărat grav că nu toată lumea ia bacalaureatul, pentru că nici în ţările dezvoltate acest lucru nu se întâmplă, însă lipseşte alternativa celor care nu pro­movează acest examen.

De aceeaşi părere este şi Sergiu Neguţ, associate dean la şcoala de afaceri MSM- Raţiu Business School şi partener la buticul de consultanţă Wanted Transformation Consultancy. „Nu e normal ca toată lumea să promoveze examenul de bacalaureat, aşa cum nu este normal ca toată lumea să facă o facultate. Avem nevoie de angajaţi în domeniul industrial, în automotive, în textile, domenii în care angajatorii caută, dacă decid să deschidă o unitate în România, mii de oameni pentru a-i angaja. Deze­chilibrul este provocat de faptul că, în continuare şcoala românească exagerează prin prisma complexităţii noţiunilor teo­retice şi cu o prezenţă ridicol de slabă a pregătirii practice“, a spus Sergiu Neguţ.

Rata de absolvire a examenului de bacalaureat de anul acesta din Franţa a fost cuprinsă între 70 şi 80% (de 73,5% a bacalaureatului tehnologic şi de 82,5% a bacalaureatului general), mai mare decât anul trecut, iar dezbaterile care se poartă acum sunt legate de o eventuală „supra­notare“ a elevilor.

Scăderea dramatică a ratei de absolvire a bacalaureatului (de la performanţa de 84,7% a promovabilităţii din 2005 la 55,4% în 2013) este şi o consecinţă a schimbărilor dese a modalităţii de organizare a exa­menelor.

De altfel, sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai „reformate“ sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 15 miniştri aflaţi la conducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani de capitalism a avut o viziune „nouă“ asupra sistemului şi a modificat legi, susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţirea pregătirii elevilor şi a stu­denţilor.

„A fost o percepţie greşită instaurată după anii ’90 în care trebuia crescut numărul de absolvenţi cu bacalaureat, procent pe care noile metode de verificare a desfă­şurării examenelor – camerele video, inter­ceptările, procuratura - l-a scăzut. Problema este că nu mai există alternativă pentru cei care nu mai ajung să facă o facultate, nu mai sunt acele şcoli profesionale. Când lucram la Dacia, mi-era mai uşor să găsesc ingineri decât sudori. În situaţia actuală, efectul negativ se va multiplica în timp: o mare parte dintre cei ajunşi la facultate sunt slab pregătiţi, iar ceilalţi îngroaşă rândurile şomerilor“, a adăugat Adrian Lupulescu de la Freescale.

În opinia lui Sergiu Neguţ, pe termen lung, cu cât sunt oameni mai bine pregătiţi, care au o abordare practică mai mare, cu atât aceştia sunt mai pregătiţi să producă bunuri şi servicii cu o valoare adăugată mai mare.

„Însă sistemul actual de învăţământ nu încurajează performanţa, suntem sclavii unor metode de învăţare învechite, sistemul de măsurare a performanţei este învechit. Se dau note mari pe parcursul şcolii pentru că acestea influenţează admiterea la facultate, fără să se ţină cont de efectele negative ale acestui sistem de notare. Iar schimbarea nu trebuie să vină doar din mediul academic, ci şi din mediul de business“, conchide Neguţ.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013

 
 
AFACERI DE LA ZERO