Inflaţia a atins un nou minim istoric, după ce rata anuală a indicelui preţurilor de consum a coborât la 0,66% în iunie, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Indicele preţurilor de consum a intrat pe trendul descendent încă de anul trecut şi a continuat să doboare minim după minim în prima jumătate a lui 2014. Scăderea de luna trecută, cu 0,3%, a fost susţinută de ieftinirea alimentelor.
Întrebarea este dacă economia românească are acum nevoie de această inflaţie mică având în vedere că stabilitatea preţurilor şi chiar scăderea lor vin dintr-un deficit de cerere. În criză România a pierdut 11 mld. euro din masa salarială.
„Inflaţia a ajuns la normalitate, iar variaţiile lunare nu sunt de o amploare astfel încât să dea peste cap planurile de afaceri ale companiilor sau să influenţeze semnificativ puterea de cumpărare. Cred că pe undeva se vede scăderea inflaţiei şi în economie. Nu există niciun pericol de dezinflaţie în perioada următoare pentru că efectul de bază se va pierde, iar trendul de scădere va dispărea“, explică analistul Aurelian Dochia.
Totuşi, el afirmă că preţurile controlate la unele produse precum energie, dar şi unele servicii ar putea crea presiuni inflaţioniste. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului inflaţia se va apropia de ţinta BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.
România a încheiat anul trecut cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace, de 1,55%, fiind prima dată când Statistica a raportat o inflaţie de sub 2%, limita uzuală în ţările vestice. Stabilizarea inflaţiei la aceste niveluri joase este o performanţă în condiţiile în care până în 2004 România avea rate anuale ale inflaţiei exprimate prin două cifre.
Banca Naţională a revizuit prognoza de inflaţie pentru finele anului 2014 de la 3,1% la 3% (fără a lua în calcul impactul majorării impozitelor şi taxelor), anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază.
Principalul factor care a tras în jos inflaţia a fost scăderea preţurilor alimentare, pe fondul reducerii TVA la produsele de panificaţie începând din toamna trecută şi a producţiei agricole foarte bune.
„Scăderea preţurilor la alimente de 3,2% anual este factorul principal care a accentuat procesul dezinflaţionist, evoluţia preţurilor fiind cauzată cel mai probabil de aştepările optimiste privind dinamica agriculturii. Totodată, şi scăderea preţurilor produselor importate a contribuit la diminuarea inflaţiei“, afirmă Anca Aron, analist al UniCredit Ţiriac.
Prognozele pentru evoluţia inflaţiei în următoarea perioadă sunt dominate de incertitudine, acest lucru find subliniat şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a declarat recent că banca centrală nu are certitudinea că rata anuală a inflaţiei va rămâne la acelaşi nivel în următoarea, BNR analizând încă posibilitatea de ajustare a prognozei.
Trendul descendent al inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei, cred analiştii. Dobânda-cheie se află în prezent la 3,5% pe an.
