PIB-ul real anual a crescut în 2019 cu 4,1%. În T4, PIB-ul a avut un avans de 4,3%. Faţă de T3, PIB-ul real din ultimul trimestru a făcut un salt de plus 1,5%. Comisia Europeană a prognozat pentru 2020 o creştere economică a României de 3,8%.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în 2019 cu 4,1%, an/an, creştere în linie cu aşteptările majorităţii macroeconomiştilor. Datele pentru T IV au surprins într-o măsură bună pentru că avansul a fost mai viguros decât se aştepta şi acest avans poate avea legătură cu derapajul deficitului fiscal care a ajuns la 4,46% din PIB: altfel spus, noul guvern al PNL instalat la 4 noiembrie a preferat să plătească datoriile statului decât să se menţină cât mai aproape de ţinta de deficit de 3% din PIB. Banii ajunşi în circuit s-au dus fie în investiţii, fie în consum şi, astfel, economia a fost stimulată.
„Creşterea PIB real de 4,3% în T IV a fost cu mult peste prognoza Bloomberg (3,2%) şi ING (2,7%). Finalul de an nu a fost deloc rău. Deficitele gemene s-au extins, cum se anticipa, dar şi avansul economiei a fost peste aşteptări”, admite Valentin Tătaru, economist la ING Bank, într-o notă către investitori.
El anticipează că datele detaliate ce vor fi publicate în martie vor arăta că şi în 2019 consumul a fost motorul creşterii în T IV, cum indică, de altminteri, avansul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă mai bine evoluţia consumului privat): plus 2,6% în T IV faţă de T III.
„Probabil că investiţiile s-au comportat bine, conduse de sectorul construcţiilor (plus 27,6% - n.red.), aflat în plină expansiune, şi de cheltuielile publice.“ Cheltuielile publice sunt un domeniu-cheie posibil subestimat, mai spune Tătaru: pentru că deficitul bugetar din 2019 s-a majorat puternic în T IV, deci în economie au intrat bani.
Deficitul fiscal a crescut de la 2,62% din PIB în septembrie la 4,46% din PIB în decembrie, ceea ce înseamnă 19 mld. lei. Aceşti bani au mers în economie. „Guvernul şi-a plătit datoriile, ceea ce a avut impact asupra consumului şi asupra investiţiilor. A preferat să facă acest lucru, în loc să amâne plăţile pentru a sta cât mai aproape de ţinta de 3% din PIB. Decizia guvernului a majorat deficitul pe 2019 (plăţile oricum trebuie făcute), dar a fost bine pentru companii şi pentru economie, în ansamblu. Şi a adus şi un pic de lumină în finanţele publice”, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.
Pentru economistul Aurelian Dochia, datele privind PIB-ul pe 2019 nu conţin nicio surpriză: „Mereu guvernele au cheltuit în ultima parte din an, în încercarea de a ţine deficitul sub control”.
Tocmai aceasta este însă schimbarea de paradigmă. Deşi era cu deficitul pe buza prăpastiei, guvernul Orban nu a astupat gura sacului. A plătit ce era de plătit. A dus deficitul dincolo de 4% din PIB, ceea ce a ajutat economia în T/IV. În T/IV 2018, când Finanţele au văzut că depăşesc deficitul de 3% din PIB au blocat plăţile, care au fost amânate pentru 2019. Plăţile s-au îngrămădit, iar baricada din faţa deficitului-limită de 3% din PIB nu a mai putut fi apărată în 2019.
INS va publica la 10 martie datele detaliate, dar, din seriile lunare disponibile, se poate deduce că, pe partea de formare a PIB, serviciile şi construcţiile au dus greul creşterii, în vreme ce industria pătimeşte greu. Pe partea de utilizare, consumul conduce, în continuare, plutonul, dar investiţiile s-ar putea dovedi o surpriză.
„Se evidenţiază redinamizarea investiţiilor productive în 2019 pe fondul ameliorării percepţiei de risc, nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu din economia internă”, comentează Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania. De acum încolo, ochii se vor aţinti pe 2020. Comisia Europenă a prognozat joi o creştere de 3,8% pentru România, în vreme ce economiştii Băncii Transilvania anticipează un avans de 3,6%.
