Eveniment

Economia României în T3/2021. Economia dă primele semne de oboseală, dar creşterea economică de peste 7% rămâne în picioare

Economia României în T3/2021. Economia dă primele semne de oboseală, dar creşterea economică de peste 7% rămâne în picioare

Adrian Codirlaşu, CFA

Autor: Răzvan Botea

20.11.2021, 09:00 399

Cristian Păun, ASE: Inflaţia, care este peste aşteptări, pune presiune pe creşterea reală a PIB Adrian Codirlaşu, CFA: Datele vor fi pe partea pozitivă. Au fost creşteri de salarii, consumul a avansat şi agricultura a mers bine Aurelian Dochia, analist financiar: Sunt câteva veşti îngrijorătoare, de exemplu producţia industrială care a scăzut. Foarte probabil ca ritmul de revenire să încetinească.

Primele date despre evoluţia economiei în trimestrul al treilea din 2021 apar astăzi, iar analiştii financiari sunt de părere că se vor vedea şi primele semne de încetinire economică, după ce, în prima jumătate a anului, economia a recuperat la un ritm bun căderea din 2020. Începând cu finalul verii însă, pandemia s-a reintensificat conco­mitent cu galopul inflaţiei, mai ales al preţurilor la energie. Astfel, chiar dacă prognoza de creştere economică de peste 7% rămâne în picioare, analiştii financiari spun că economia dă primele semne de frânare.

„Având în vedere inflaţia, care este peste aşteptări, creşterea reală, care este clar afectată de inflaţie, va fi redusă. Mă aştept să avem deja primele semne de încetinire a creşterii economice, ceea ce arată două lucuri: în continuare problema pandemică este serioasă şi trebuie să fim foarte atenţi, pentru că începem să irosim resurse. Avem partea de vaccinare care nu merge cum trebuie, dar în schimb cheltuim foarte multe resurse că să susţinem ATI-urile şi tratamentele”, spune, pentru ZF, Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

Aurelian Dochia, analist economic şi profesor universitar de economie, este de părere de asemenea că ritmul de creştere economică va încetini, însă prognoza de expansiune de 7% sau peste în 2021 rămâne valabilă.

„Sunt câteva veşti îngrijorătoare care au venit începând cu sfârşitul verii, de exemplu producţia industrială dă semne de oboseală şi părerea mea este că, deşi vom încheia anul cu o creştere economică de 7%, sunt semne de îngrijorare pe care ar trebui să le proiectăm pentru prima parte a anului viitor”, spune Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, este de părere că datele privind creşterea economică vor fi bune, în condiţiile în care agricultura a avut un trimestru foarte bun, în vreme ce consumul nu a încetinit.

„Datele vor fi pe partea pozitivă, având în vedere că în T3 au fost creşteri de salarii, consumul a crescut, avem un impact foarte bun la agricultură, care a fost bine peste 2019. Dacă adăugăm şi efectul de baza pentru 2020, ar trebui să fie o creştere economică consistentă”, spune Codirlaşu.

Toţi analiştii financiari sondaţi de ZF sunt de părere că economia încetineşte şi aceasta se va reflecta în datele statistice începând cu finalul lui 2021 sau începutul lui 2022.

„Vedem la nivelul economiei reale, la nivel de IMM-uri, că se merge pe o strategie de supravieţuire şi mai puţin pe o strategie de relansare. Nu vedem acele investiţii in mediul privat care să reflecte încrederea mediului privat într-o refacere economică substanţială”, mai spune Cristian Păun (foto stânga), care adaugă că efectul de bază, pe care s-a bazat cea mai mare parte a creşterii economice în 2021, se va disipa.

Prognozele rămân însă valabile pentru 2021, dar creşterea economică din acest an a angrenat şi creşterea deficitul comercial. Fiind o creştere economică în cea mai mare parte bazată pe consum, fără o producţie internă care să acopere cererea, deficitul comercial se adânceşte.

 „Din păcate creşterea această a PIB arată şi alte vulnerabilităţi, accelerează şi deficitul comercial. Vedem că în continuare această creştere economică pe care o are România are în spate deficit şi datorie publică. În această perioadă, în paralel cu creşterea PIB, are loc şi creşterea datoriei publice. Practic am împrumutat nişte resurse că să creştem consumul intern”, mai spune Cristian Păun.

 
AFACERI DE LA ZERO