Eveniment

Economia României şi-a redus motoarele de creştere de la 7% în 2017 la 4,1% în 2018. Ritmul se va limita spre 3% în 2019, anticipează economiştii

Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank: Aştept datele defalcate din 7 martie pentru o analiză în detaliu, dar este limpede: creşterea din 2018 de 4,1%, de la 7% în 2017, este sub aşteptările noastre, iar încetinirea va continua şi în 2019. Anticipăm în 2019 un avans al PIB de 2,7%, în timp ce prognoza oficială arată o accelerare de 5,5%. Consumul va rămâne motorul creşterii economice şi în 2019, dar sentimentul consumatorului, în scădere, o cerere mai slabă din partea exporturilor şi incertitudinea fiscală vor cântări greu anul acesta. Galerie foto

Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank: Aştept datele defalcate din 7 martie pentru o analiză în detaliu, dar este limpede: creşterea din 2018 de 4,1%, de la 7% în 2017, este sub aşteptările noastre, iar încetinirea va continua şi în 2019. Anticipăm în 2019 un avans al PIB de 2,7%, în timp ce prognoza oficială arată o accelerare de 5,5%. Consumul va rămâne motorul creşterii economice şi în 2019, dar sentimentul consumatorului, în scădere, o cerere mai slabă din partea exporturilor şi incertitudinea fiscală vor cântări greu anul acesta. Galerie foto

Autor: Iulian Anghel

15.02.2019, 00:07 1143

INS a publicat joi una dintre cele mai aşteptate statistici ale anului: avansul economic din 2018. Potrivit sursei citate, PIB-ul a crescut pe întreg anul cu 4,1%, o creştere bună, dacă privim prognozele pesimiste, dar sub anticiparea guvernului şi a Institutului Naţional de Prognoză (4,5%). În T4, an/an, economia a crescut cu 4%, în vreme ce, faţă de T III, creşterea reală a fost mai mare cu 0,7%.

Cu variaţii acceptabile, economiştii au anticipat această creştere mult redusă faţă de 2017, care dovedeşte că economia lumii şi a României este pe panta de descreştere a ciclului economic, un lucru pe care guvernul României nu-l acceptă în statistici de vreme ce, pentru 2019, şi-a alcătuit bugetul pe o creştere de 5,5%, la fel ca în 2018.

„Vârful de creştere economică este undeva mult în spate, în 2017 sau chiar în 2016, dacă privim lucrurile din perspectiva pieţei muncii. Nu se mai întorc curând acei ani şi, în perspectivă, este greu de anticipat o accelerare puternică a consumului – cel care a purtat pe braţe creşterea economică de aproape 5% în 2016 sau de 7% din 2017. Am avut în T III 2018 o revigorare de consum care a fost mai degrabă «autoconsum». Serviciile au mers mai bine, dar industria suferă, fiind trasă în jos de cererea externă”, comentează, Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING-Bank.

Aproape toţi economiştii se uită cu puţină îngrijorare la ceea ce se întâmplă în economia Europei. Principalele economii ale continentului şi principalele pieţe de export ale României  - Germania, Franţa şi Italia - au probleme. Germania a scăpat de recesiunea tehnică, după o cădere de 0,2% în TIII 2018 şi un avans zero în T IV. Italia este în recesiune, iar Franţa începe să strănute.

INS nu a publicat decât estimările „semnal”, dar după seriile lunare, economiştii şi-au croit o opinie despre evoluţia economiei în 2018 şi perspectivele ei. Însă datele detaliate sunt esenţiale pentru conturarea unui punct de vedere solid.

„Cifrele INS confirmă evaluarea noastră privind creşterea economică din trimestrul al IV-lea, a cărei decelerare faţă de trimestrul anterior s-a datorat într-o anumită măsură şi unei reaşezări a sezonalităţii în producţia sectorului agricol (în sensul recoltării mai timpurii a unor culturi vegtetale, în trim. al III-lea în loc de al IV-lea). Ratele de creştere din trimestrele anterioare au fost însă revizuite în sens descendent de INS, ceea ce a avut un impact de circa 0,2 puncte procentuale asupra creşterii PIB anuale. Fără această revizuire creşterea din 2018 ar fi fost de 4,3% în loc de 4,1%” (BCR anticipa o creştere de 4,5% - n.red.), comentează Horian Braun, economistul-şef al BCR.

În perspectivă, spune el, este destul de clară traiectoria de încetinire, venită pe fondul unei dinamici mai lente a producţiei industriale, dar şi pe fondul erodării încrederii consumatorilor, ceea ce a făcut ca accelerarea vânzărilor din comerţul cu amănuntul din lunile octombrie şi noiembrie să fie de scurtă durată, urmând o corecţie în luna decembrie.

„Perspectivele sunt în continuare relativ sumbre în ce priveşte sectorul industrial, date fiind frânarea masivă a economiei europene şi impactul acesteia asupra cererii de export, precum şi din perspectiva impactului marginal tot mai scăzut al creşterilor salariale asupra unui avans sustenabil al consumului, în condiţiile în care impulsul cel mai zdravăn e preluat de importuri şi nu de producţia internă”. Dovada acestei perspective este, spune economistul,  majorarea ameninţătoare a deficitului contului curent al balanţei de plăţi, care a depăşit cota de atenţionare de 4% din PIB (recomandată de Comisia Europeană pentru economiile UE), încheind 2018 la un nivel estimat de 4,6% din PIB. Majorarea deficitului contului curent este o consecinţă a creşterii puternice a importurilor de bunuri (plus 160% în doar cinci ani) şi pe fondul reducerii excedentuli exporturilor de servicii.

Pe fondul reducerii consumului şi a unor investiţii majore puţin probabile, BCR anticipează în 2019 o creştere economică de 3,1%, faţă de prognoza de 5,5% a guvernului.

Pentru Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, creşterea de 5,5% este cvasiimposibil de realizat. Şi el vede un impas în decelerarea economiilor europene: „Creşterea de 4,1% în 218 este în aşteptările noastre. Trebuie să vedem datele detaliate, dar este cert că în T4 industria a avut de suferit, pentru că Europa are probleme. O creştere de 5,5% în 2019 are o foarte mică şansă de realizare. Germania a evitat recesiunea tehnică la mustaţă, Franţa nu se simte bine, iar Italia este în recesiune. Or, aceste trei ţări sunt în top 5 al destinaţiilor noastre de export.”

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, anticipează pentru acest an o creştere de 3% şi spune că avansul de anul trecut este mai aproape de potenţialul economiei, deci e mai bine aşa decât cu creşteri nesustenabile care dau peste cap stabilitatea macroeconomică. El nu exclude o recesiune tehnică, dar, pe ansamblu, credă că 2019 va fi pe creştere.

„Creşterea din 2018 este la nivelul PIB-ului potenţial. Este mai aproape de realitate şi este mai sănătos aşa. Trebuie să vedem datele ajustate, dar un lucru este clar: economia încetineşte la nivel global, Europa încetineşte. Prin urmare, o creştere economică de 5,5% în 2019 pe care se sprijină bugetul este greu realizabilă. Văd mai degrabă o creştere spre 3%.”

Ce s-ar putea face pentru ca economia să fie impulsionată peste acest procent, având în vedere că economia ar avea nevoie de creşteri mult mai mari pentru a spera la o recuperare a decalajelor într-un orizont mediu?

Pentru Horia Braun, speranţa, pentru 2019, cel puţin, ar putea veni din partea investiţiilor: „Însă constrângerile sunt puternice ca un avans puternic să se materializeze, pentru că în sectorul privat incertitudinile au crescut în mod vădit după adoptarea OUG 114, iar sectorul public se va confrunta vrând-nevrând cu lipsa spaţiului fiscal necesar unei finanţări confortabile a proiectelor mari de investiţii. Poate scăparea să vină din accelerarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, dar trebuie eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în acest sens.” Aşa stând lucrurile, prognoza BCR de creşete economică în 2019 se limitează la 3,1%.

 

Horia Braun, economist-şef al BCR

Horia Braun, economist-şef al BCR: Ca tendinţă, ni se pare destul de clară traiectoria de încetinire, venită pe fondul unei dinamici mai lente a producţiei industriale, dar şi pe fondul erodării încrederii consumatorilor, ceea ce a făcut ca accelerarea vânzărilor din comerţul cu amănuntul din lunile octombrie şi noiembrie să fie de scurtă durată, urmând o corecţie în luna decembrie. Perspectivele sunt în continuare relativ sumbre în ce priveşte sectorul industrial, date fiind frânarea masivă a economiei europene şi impactul acesteia asupra cererii de export.

Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank

Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank: Creşterea de 4,1% în 2018 este în aşteptările noastre (anticiparea noastră a fost chiar de 4,1%), dar sub ceea ce anticipa Comisia Naţională de Prognoză (4,5% - n.red.). Trebuie să vedem datele detaliate, dar este cert că în T4 industria a avut de suferit, pentru că Europa are probleme. O creştere de 5,5% în 2019 are o foarte mică şansă de realizare. Germania a evitat recesiunea tehnică la mustaţă, Franţa nu se simte bine, iar Italia este în recesiune. Or, aceste trei ţări sunt în top 5 al destinaţiilor noastre de export.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Creşterea din 2018 este la nivelul PIB-ului potenţial. Este mai aproape de realitate şi este mai sănătos aşa. Trebuie să vedem datele ajustate, dar un lucru este clar: economia încetineşte la nivel global, Europa încetineşte. Prin urmare, o creştere economică de 5,5% în 2019 pe care se sprijină bugetul este greu realizabilă. Văd mai degrabă o creştere spre 3%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO