Ordonanţa de urgenţă 13/2017 adoptată în seara zilei de marţi, 31 ianuarie 2017, a fost retrasă, dar, cum multe lucruri au fost lăsate în suspensie – ministrul justiţiei este încă în funcţie, deşi premierul spunea că „va plăti“, prevederi ale ordonanţei incriminate au ajuns, ca într-o farsă din misterele medievale, în chip de proiect de lege la CSM, proiectele privind amnistia sunt încă în Parlament şi nu au fost retrase - protestele continuă. Iar premierul Sorin Grindeanu susţine: Nu demisionez. Există o moţiune de cenzură în Parlament care se votează joi. Acesta este singurul mod democratic de a schimba guvernul“.
Cei care continuă să iasă în stradă spun că demersul lor nu a fost dus la capăt şi cer mai multe schimbări – a guvernului şi chiar a liderului PSD Liviu Dragnea.
În toată această perioadă de criză, economia s-a dovedit a fi solidă. Ieri, leul s-a întărit faţă de euro, analiştii afirmând că situaţia macroeconomică, dar şi conjunctura externă favorabilă sunt cauzele care au susţinut leul. În aceeaşi vreme, randamentele la titlurile de stat au continuat să crească, dar fără să indice vreo criză, iar bursa este pe verde.
„Dacă lucrurile se opresc aici şi se va ajunge la o concluzie – o demisie a unui ministru, o schimbare de guvern sau o cale de mijloc între acestea două – care să-i facă pe protestatari să dea înapoi, atunci economia nu va avea de suferit. Dar scenariul se poate deteriora dacă se ajunge la confruntare, iar la confruntare se poate ajunge dacă guvernul încearcă, de pildă, să introducă pe alte căi prevederile contestate din Codul penal“, comentează economistul Laurian Lungu.
Într-o astfel de ipoteză, arată el, economia va avea de suferit, stabilitatea se va deteriora puternic şi rapid, pentru că riscul politic va deveni unul major. S-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia acum un an şi jumătate când situaţia s-a degradat puternic imediat după alegeri.
Într-o astfel de situaţie, investiţiile vor suferi puternic, iar poziţia României pe pieţele externe se va prăbuşi. Potrivit economistului Aurelian Dochia, lucrurile sunt încă în mişcare: „În astfel de momente lucrurile se clarifică în câteva săptămâni. Deocamdată putem constata că am ieşit bine. Avem un «centru civic» care s-a manifestat şi a produs reacţii la nivel politic. Apoi aceste zile au arătat că instituţiile sunt solide şi funcţionează. Iar România este privită cu mai multă încredere ca înainte de debutul crizei“.
Particularitatea unor proteste de felul celor izbucnite în urmă cu peste două săptămâni este că oamenii plecaţi pe un drum vor să schimbe din temelii întreaga stare de fapt. Acum, de pildă, oamenii nu se mulţumesc cu retragerea ordonanţei, vor demisia guvernului şi chiar demisia lui Liviu Dragnea, şeful PSD. Şi continuă protestele în această direcţie. Strada a obţinut retragerea a ceea ce fusese adoptat nedemocratic.
Doar că un şef de partid nu poate fi schimbat în stradă, pentru că aceasta este o afacere de partid. Strada nu-l poate schimba pe Dragnea nici din poziţia de şef al Camerei Deputaţilor, pentru că aceasta este o afacere a Parlamentului care a fost ales prin vot democratic. Altfel trăim însă o situaţie paradoxală, pentru că este cunoscută influenţa lui Dragnea asupra guvernului.
„În mod normal nu ar trebui să fie aşa. Avem un prim-ministru care nu e prim-ministru. Avem un şef de partid care i s-a substituit şi care împreună cu partidul său a câştigat alegerile acum nici două luni, alegeri care au fost validate. Suntem într-o realitate cu totul atipică“, comentează Laurian Lungu.
Potrivit acestuia, urmarea depinde de „înţelepciunea politică a guvernului“, care trebuie să dea răspunsurile pe care le aşteaptă strada, apoi să-şi vadă de guvernare şi să ţintească să realizeze cât mai mult din programul cu care au câştigat alegerile.
Aurelian Dochia crede că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să iasă acum public şi să-şi exercite rolul de mediator: „Preşedintele trebuie să se adreseze celor pe care i-a chemat într-un fel în stradă şi să le explice că s-a făcut un pas înainte şi că va fi atent ca guvernul să nu mai devieze“.
Ar fi acum nevoie, mai adaugă economistul, de lideri politici autentici de care oamenii să asculte şi care să propună soluţii şi să elimine confuziile, dar nu este deloc clar de unde pot apărea aceştia: „Este normal ca oamenii din stradă să fie îngrijoraţi, pentru că modul în care coaliţia la putere a reacţionat în aceste zile i-a pus pe gânduri“.
Dacă macroeconomiştii privesc cu calm situaţia, în practică unii oameni de afaceri susţin că simt deja rezultatul crizei din ultimele două săptămâni. „România este într-o degringoladă totală, nu există nicio predictibilitate în piaţă. Aşteptam licitaţiile (pentru tramvaie, troleibuze, autobuze -n.red.) dar acum totul este blocat, ce să producem? Nu putem să lucrăm în aceste condiţii, ce investiţii sau angajări să facem când nu ştim ce va urma? Sunt foarte supărat, nu putem să continuăm aşa, lucrurile trebuie să se stabilizeze, să lăsăm guvernul să demareze proiectele, să nu mai fie acest blocaj“, spune Valer Blidar, care controlează fabrica Astra Vagoane Călători din Arad.
Ar mai fi un motiv pentru care lucrurile să se calmeze repede. În ciuda rezultatelor bune pe ansamblul ecnomiei - cu o creştere apropiată de 5% în 2016 - începutul de an nu a fost, după primele date, deloc fast.
„Ianuarie a fost o lună mai slabă decât ianuarie 2016, cred că zăpada şi ce se întâmplă la nivel politic au contribuit la acest lucru. A fost o tendinţă generală la nivelul pieţei, sper ca lunile următoare să fie mai bune“, a spus Lucian Aldescu, şeful firmei de curierat DPD, cu afaceri de 100 de milioane de lei în 2015.
iulian.anghel@zf.ro
