Valoarea economiei subterane, adica activitatile economice care se sustrag partial sau integral de la inregistrare, se situeaza la aproximativ 18% din valoarea Produsului Intern Brut, a declarat presedintele Institutului National de Statistica, Clementina Ivan-Ungureanu. In conditiile in care PIB pe 2002 a fost de circa 46 miliarde de dolari, inseamna ca economia subterana a reprezentat peste 8 miliarde de dolari.
"In calculul nostru nu am luat in considerare activitatile ilegale in sine, cum ar fi prostitutia si traficul de droguri. Daca ar fi fost incluse si aceste activitati se ajungea la un nivel mai apropiat de cel care se vehiculeaza", a adaugat Ungureanu.
Studiul a fost elaborat pe baza datelor finale aferente anului 2001.
Economia neinregistrata sau ascunsa desemneaza veniturile obtinute in urma unor activitati cum sunt cele prestate la domiciliu, cele prestate in timpul liber de soferii de taxi, de medici sau profesori, care nu sunt inregistrate la administratiile financiare, dar si activitati nedeclarate ale societatilor comerciale si fraudele fiscale propriu-zise.
La determinarea ponderii economiei ascunse INS a aplicat, in principal, metoda fortei de munca, despre care presedintele INS spune ca este una dintre formulele recomandate de Eurostat. Calculul economiei subterane porneste de la diferenta dintre numarul de salariati declarati de firme si numarul real de angajati rezultat din declaratiile culese in cadrul anchetei pe gospodarii.
De altfel, a adaugat Ungureanu, in prezent se deruleaza un program de cercetare, la nivel european, prin care sa fie identificate cele mai bune metodologii de calcul al economiei subterane.
Un studiu elaborat in septembrie 2001, cu suportul financiar al Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), a evidentiat o pondere a activitatilor ascunse de 32% din PIB real si 45% din PIB calculat de Statistica.
Presedintele INS considera ca metodele aplicate in urma cu doi ani au avut o marja ridicata de eroare, avand in vedere conditiile specifice din Romania.
Astfel, studiul a avut ca punct de pornire datele furnizate de Garda Financiara, care au fost extrapolate la nivelul tuturor societatilor comerciale.
"Se stie foarte bine ca la nivelul Garzii Financiare cea mai mare parte a controalelor se efectueaza acolo unde exista informatii de acest fel si deci proportia celor sanctionati este destul de ridicata", a explicat Ungureanu.
si in cazul metodei monetariste, Ungureanu apreciaza ca rezultatele sunt neconcludente, intrucat o mare parte a tranzactiilor din Romania sunt platite cu numerar.
Raportul din 2001 mai arata ca in Romania economia subterana este cu precadere o economie de subzistenta, munca la negru reprezentand 46,5% din economia subterana totala. Autorii studiului au identificat nivelul ridicat al impozitarii ca principala cauza a activitatilor subterane.
In acelasi timp, coruptia era considerata cu precadere "coruptie de buzunar", practicata la toate nivelele societatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
