Eveniment

Economia va creşte cu peste 2%, cu o inflaţie prea mică şi un curs prea stabil, iar BNR va continua să relaxeze politica monetară

Economia va creşte cu peste 2%, cu o inflaţie prea...

Autor: Claudia Medrega

05.01.2015, 00:05 1032
Motoarele economiei vor continua să tureze în acest an, ritmul de creştere fiind estimat la 2-2,6%. Exporturile vor continua să crească, urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creştere a PIB, însă ritmul anual de creştere va încetini probabil sub 10%. Inflaţia se va plasa în primele luni ale anului sub pragul de 1,5%, iar până la sfârşitul anului poate creşte spre 2%.

Nivelul scăzut al inflaţiei, redresarea economică lentă şi dobânzile foarte scăzute la nivel european ar putea încuraja BNR să con­tinue ciclul de relaxare a politicii mo­netare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obli­gatorii. Banca centrală analizează şi evoluţia cursului atunci când calibrează politica monetară. Cursul ar putea să aibă o evoluţie relativ stabilă, cu o posibilă revenire sub pragul de 4,4 lei/euro. Iar deficitul bugetar va fi mai mic de 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

 

* Creşterea economică va depăşi 2%.

Economia ar putea să crească în acest an cu peste 2%, majoritatea prognozelor analiştilor privind avansul PIB fiind incluse în intervalul 2%-2,6%. Creşterea economiei va fi susţinută de cererea externă, probabil într-o mai mică măsură decât în ultimii ani, precum şi de ascensiunea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii rămâne incertă.

Evoluţia economiei este influenţată atât de situaţia din zona euro, a cărei redresare economică este anemică, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern.

România ar trebui să se concentreze pe accelerarea creşterii economice în condiţii de stabilitate financiară, deoarece un avans mediu de 2-3% pe an este prea mic pentru reducerea decalajelor care despart România de zona euro, după cum au tot repetat analiştii în ultimii ani. România are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, de 4-5% anual, iar acest lucru nu poate fi realizat fără o contribuţie importantă a resurselor financiare externe. În aceste con­diţii, este foarte importantă creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern. Creşterea fiscalităţii ar trebui evitată deoarece va avea un „efect de bumerang“ asupra economiei, fiind necesară încurajarea investiţiilor şi a consumului.

 

* Exporturile vor continua să crească, urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creştere a PIB.

Însă, ritmul anual de creştere va încetini probabil sub 10%. România rămâne depen­dentă de zona euro, iar economia acestei regiuni se confruntă cu redresare anemică şi cu probabilitatea de a se contracta.

Exporturile au susţinut economia în ultimii ani de criză, existând o corelaţie pozitivă între trendul acestora şi evoluţia PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forţă să tracteze economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune.

Potenţialul exporturilor este limitat având în vedere dependenţa de evoluţia economiilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum şi din cauza ponderii reduse a exporturilor în PIB, comparativ cu aportul consumului intern. Totodată, impactul limitat asupra eco­nomiei este legat de faptul că nu con­tează doar exporturile în valoare absolută, ci exporturile nete, fiind impor­tantă şi dinamica importurilor.

 

* Inflaţia se va plasa în primele luni ale anului sub pragul de 1,5%, iar până la sfârşitul anului poate creşte spre 2%.

Anul 2015 va începe fără presiuni infla­ţioniste. Rata anuală a inflaţiei va coborî sub 1,5% în primul trimestru din 2015, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca ulterior să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la sfârşitul anului la 2,2%, potrivit esti­mărilor BNR. Banca centrală a redus prog­noza privind inflaţia de la 3% la 2,2% în 2015.

Nivelul scăzut al inflaţiei din prima parte a anului, redresarea economică lentă şi dobânzile foarte scăzute la nivel european ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, mă­suri care vor putea antrena continuarea trendului de scădere a dobânzilor la creditele în lei şi revigorarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Analiştii anticipează o ajustare a dobânzii-cheie, în primul trimestru din 2015, până la 2,5%, şi continuarea procesului de diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută.

România are în continuare o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei), după ce banca centrală a diminuat rata-cheie de cinci ori în 2013, până la un minim istoric de 2,75%.

Spaţiul rămas pentru reducerea în continuare a dobânzii-cheie este însă limitat în condiţiile în care BNR intenţionează să menţină rata reală a dobânzii în teritoriul pozitiv.

 

* Cursul ar putea să aibă o evoluţie relativ stabilă, cu o posibilă revenire sub pragul de 4,4 lei/euro.

Analiştii anticipează pentru 2015 un curs de schimb mediu de circa 4,4 lei/ euro, în jurul acestui nivel plasându-se şi majoritatea estimărilor pentru cursul de la sfârşitul anului. Iar evoluţia cursului pe parcursul anului va fi relativ stabilă, după cum indică estimările. Intrările de fonduri structurale ar putea accelera având în vedere că 2015 este ultimul an pentru absorbţia fondurilor alocate în perioada 2007-2013, iar dezintermedierea din sistemul financiar poate încetini. Volatilitatea fluxurilor de capital, situaţia geopolitică din regiune, evoluţia pe plan politic, precum şi deciziile principalelor bănci centrale vor influenţa evoluţia monedei locale. Până acum volatilitatea fluxurilor de capital nu a fost accentuată în pofida episoadelor de aversiune la risc de pe pieţele internaţionale generate de conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Cursul de schimb rămâne un subiect delicat pentru români având în vedere că aproximativ 60% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro.

 

* Deficitul bugetar va fi mai mic de 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

Ajustarea fiscală va continua în acest an, deficitul bugetar urmând să fie redus sub nivelul agreat cu partenerii externi pentru 2014, de 2,2% din PIB. Proiectul de buget include o ţintă de deficit cash de 1,83% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA, în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care anul viitor se situează la 1% din PIB în termeni structurali. În acest an rămân în vigoare reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale şi scutirea de impozit a profitului reinvestit, măsuri care vor avea un impact negativ cumulat asupra veniturilor bugetare de peste 7 mld. lei. Reducerea cotei impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% ar urma să creeze un gol de venituri de aproape 550 mil. lei. Toate măsurile de politică fiscală care afectează veniturile anului 2015 vor avea un impact bugetar negativ de circa minus 4,2 mld. lei cumulat. Pe partea de cheltuieli, măsurile de politică fiscală pregătite pentru 2015, precum majorarea salariilor din învăţământ şi sănătate sau creşterea salariului de bază minim, au un impact cumulat de aproape 5 mld. lei. Ministerul Finanţelor promite că va face investiţii de 44,7 mld. lei, mai mari cu aproape 24% faţă de sumele programate în 2013, însă optimismul se fundamentează pe o creştere semnificativă a sumelor aferente proiectelor cu fonduri europene, în timp ce sumele cheltuite pentru investiţii finanţate integral de la buget vor înregistra o creştere modestă. Rămâne de văzut dacă anul viitor se va concretiza optimismul Finanţelor având în vedere că Ñistoriculì nu este foarte încurajator la capitolul investiţii.

 

Ce am previzionat în 2014 şi ce s-a întâmplat

 

Creşterea economică va încetini spre 2% după avansul de circa 3% din 2013. Economia va fi susţinută în continuare de cererea externă, fiind posibilă şi o revenire treptată a cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii va fi modestă.

DA  Creşterea economică a încetinit anul trecut faţă saltul de 3,4% înregistrat în 2013, însă cel mai probabil va depăşi pragul de 2%, după cum indică majoritatea estimărilor. Ascensiunea economiei a fost susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, iar contribuţia agriculturii a fost modestă.

Inflaţia va continua să oscileze în primele luni ale anului în jurul pragului minim de 1,5%, iar ulterior va creşte spre 3-4%.

NU  Inflaţia anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% -1,5%, minimul istoric de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (iniţial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% şi, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

Cursul ar putea oscila între 4,35 şi 4,65 lei/euro. Riscurile de depreciere sunt asociate cu modificările de politică monetară în S.UA. şi cu revenirea turbulenţelor politice având în vedere presiunile electorale interne.

DA/NU  Cursul a oscilat între un minim de 4,38 lei/euro şi un maxim de 4,54 lei/euro, însă cotaţia de referinţă nu s-a apropiat de 4,6 lei/euro.

Modificările de politică monetară în SUA şi-au pus amprenta asupra evoluţiei cursului, ca şi măsurile adoptate de BCE, volatilitatea fluxurilor de capital şi situaţia geopolitică din regiune, însă cursul a ignorat agitaţia politică legată de alegerile prezidenţiale. În prima parte a anului leul a avut o tendinţă de apreciere, care a încetat în iulie. De la începutul lunii iulie până la sfârşitul lunii decembrie leul s-a depreciat cu peste 2%. Numai pe parcursul lunii decembrie deprecierea leului a fost de circa 1,3%. Faţă de 2013 leul s-a apropiat în 2014 cu doar 0,06%, resepctiv 0,26 bani, cursul ajungând la sfârşitul anului la 4,4821 lei/euro.

Deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

DA/NU  Ajustarea fiscală a continuat anul trecut. Însă, execuţia bugetară după 11 luni indica un deficit bugetar de doar 0,04% din PIB.

Rămâne de văzut dacă guvernul a dat drumul la cheltuieli în luna decembrie la presiunea autorităţilor publice locale şi dacă s-a repetat în 2014 istoria creşterii spectaculoase a deficitului în ultima lună a fiecărui an. Cel mai probabil deficitul bugetar va fi sub ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană, de 2,2% din PIB.

Exporturile vor continua să crească cu 10%, la fel ca în 2013, urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creştere a PIB.

DA  Exporturile au continuat ascensiunea, rămânând unul dintre principalele motoare de creştere a PIB.

În 2014 exporturile ar putea să depăşească maximul din 2013, de aproape 50 mld. euro, în condiţiile în care după primele zece luni nivelul a ajuns la 44 mld. euro, iar volumul lunar al exporturilor a oscilat între 4 şi 5 mld. euro. În octombrie, exporturile au ajuns la un nou maxim istoric, de peste 4,9 mld. euro, ascensiunea fiind influenţată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO