Guvernul are, în acest an, planuri de investiţii (din buget şi din fonduri UE) de 5,5% din PIB. Pentru anii ce vin, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar putea ridica cu două puncte acest procent.
După rezultatele din T1/2020, economiştii anticipează că PIB-ul va recupera pierderea din 2020. Economia ar urma să crească anul acesta, potrivit estimărilor, cu cel puţin 6%.
„Creşterea va fi între 6-7% în 2021. Există investiţii publice în acest an alocate, de 5,5% din PIB, mai mult decât anul trecut şi se pare că economia este mai rezilientă decât se credea. Trebuie să ne ghidăm după investiţii. PNRR poate duce investiţiile din România la peste 7% din PIB în anii ce vin”, a anticipat, miercuri, economistul Daniel Dăianu, la un seminar organizat de EY.
Anul trecut, statul a investit 53 de miliarde de lei (12,5 mld. euro), echivalent a 5,1% din PIB, bani din fondurile bugetului şi fonduri UE. În 2021, potrivit „Raportului asupra perspectivelor macroeconomice” elaborat anual de Ministerul Finanţelor, investiţiile de stat sunt estimate la 5,5% din PIB. Ele ar urma să ajungă la 61,4 mld. lei (12 mld. euro) în creştere cu 8,3 mld. lei faţă de 2020.
La 30 de ani de la căderea comunismului, România nu are nici măcar 1.000 de kilometri de autostradă. Pentru că, potrivit proverbului „la omul sărac nici boii nu trag”, cu un buget firav care strânge în visterie 30-31% din PIB (faţă de media europeană de 45% din PIB), statul a încercat să împace şi capra şi varza – a dat şi la salarii şi la pensii şi la autostrăzi şi la spitale, dar câte un pic. De aceea cele 43 de mld. euro (soldul net) primite de România de la UE, de la aderare până acum, se văd prea puţin în proiecte majore. Toată lumea îşi pune speranţe acum în acest PNRR. Ministrul transporturilor Cătălin Drulă susţine că vrea să construiască 450 de kilometri de autostradă din banii PNRR (greu de crezut pentru că banii trebuie cheltuiţi până în 2026). Preşedintele PSD Marcel Ciolacu joacă politic cartea PNRR şi susţine că, pentru partidul său, legarea Moldovei prin autostrăzi de restul ţării este prioritatea majoră. De aceea el cere prezentarea PNRR în Parlament, deşi adoptarea planului este un atribut exclusiv al guvernului. Însă el are un as în mânecă. Pentru că PNRR, prin intermediul căruia România ar urma să primească un pic peste 29 mld. euro, se bazează în bună parte pe împrumuturi şi apoi pe majorarea contribuţiei statelor membre la bugetul Uniunii Europene. Astfel, contribuţia României la bugetul UE trebuie să crească de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4%. Această creştere a contribuţiei trebuie aprobată în Parlament cu o majoritate de 2/3, ceea ce înseamnă că guvernul condus de liberalul Florin Cîţu are nevoie de voturile PSD. România este una din cele doar cinci ţări din UE care nu au aprobat în Parlament această majorare. PSD ameninţă că nu va vota, ceea ce ar echivala cu blocarea întregului plan al UE, de 750 de miliarde de euro.
Totuşi, în urma unei întâlniri dintre Marcel Ciolacu şi Florin Cîţu este probabil ca Parlamentul să se reunească săptămâna viitoare şi să-şi dea votul şi disputa să se încheie aici pentru că ar fi penibil ca România, din cauza certurilor interne, să blocheze acest gigantic plan al UE de recuperate postcriză.