Noul guvern PSD a atacat frontal veniturile managementului superior din companii şi bănci prin eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute la plata contribuţiei de asigurări sociale (CAS).
Prevederea inclusă în Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017, adoptată vineri dimineaţă, în a doua şedinţă de guvern, şi publicată imediat, vineri seară, în Monitorul Oficial nr. 16/2017, va intra în vigoare de la 1 februarie 2017, deci primele salarii cu CAS neplafonat vor fi încasate în martie.
Mai mult, a fost anulată şi proaspăta prevedere din Codul fiscal intrată în vigoare la 1 ianuarie 2017 de plafonare a contribuţiilor la bugetul de asigurări de sănătate la de cinci ori salariul mediu brut.
Pentru un salariu net lunar de 10.000 de euro (45.000 de lei), cât câştigă un director general de companie în România, pierderea este de 3.976 de lei. Plafonarea CAS a fost introdusă de guvernul Boc în 2011. PSD nu a vorbit deloc în campania electorală despre această posibilitate de eliminare a plafonului la CAS, iar prevederea nu se regăseşte nici în programul de guvernare.
Sunt afectaţi toţi cei cu salarii de peste 14.230 de lei brut, adică multiplu de cinci salarii brute pe economie, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 10.000 de lei. Pentru cine câştigă spre exemplu 20.000 de lei net lunar, pierderea este de 1.184 de lei.
„Această măsură a fost introdusă la cererea mediului de afaceri pentru a atenua din impactul costului cu forţa de muncă. Impunerea muncii în România este peste media din Uniunea Europeană. Eliminarea plafonului va impulsiona plata salariilor mari prin alte forme, le va duce în zona gri. Ne întoarcem 3-4 ani înapoi în negocierile cu statul. Este o măsură adoptată fără consultare, fără dialog, o surpriză foarte neplăcută. Unde era urgenţa? Modificările Codului fiscal trebuie discutate cu şase luni înainte, aşa prevede legea“, a spus Daniel Anghel, tax service partner şi responsabil cu fiscalitatea în cadrul Consiliului Investitorilor Străini.
Pentru a plăti un salariu net de 2.000 de lei, cât este salariul mediu net în România, costul angajatorului este astăzi de 3.500 de lei, adică de 1,75 ori.
Plafonarea CAS la cinci salarii medii brute (2.846 de lei salariul brut este aferent unui salariu net de aproape 2.000 de lei lunar) însemna că oricât ar fi fost salariul brut de peste 14.230 lei, contribuţia aferentă salariatului pentru fondul de pensii publice era de 1.408 lei.
Cu alte cuvinte, şi pentru 13.409 de lei salariu brut, care corespunde unui salariu net lunar de 10.000 de lei, şi pentru 45.000 de lei sau 99.000 de lei salariu mediu net lunar, cât câştigă guvernatorul Mugur Isărescu (22.000 de euro net pe lună în 2015), contribuţia la CAS era de 1.408 lei, adică 10,5% din 13.409 lei.
Astfel, la un salariu net de 45.000 de lei, care corespunde unui salariu brut de 58.488 de lei, contribuţia la CAS creşte de la 1.408 lei la 6.141 lei iar la salariul net de 99.000 de lei, care corespunde unui salariu brut de 127.236 lei, contribuţia la CAS creşte de la 1.408 lei la 13.322 de lei.
„Eliminarea plafonului la CAS nu a fost o măsură care să fie vehiculată. Astfel de măsuri sunt ţinute în mână pentru a repara bugetul. Contribuţiile la sănătate rămân plafonate la de cinci ori salariul mediu brut la veniturile PFA şi din drepturi de autor“, a spus consultantul fiscal Adrian Benta.
Benta spune însă că, aşa după cum este redactată ordonanţa, era pregătită din timp. „Nu este o ordonanţă scrisă într-o zi. Este bine lucrată şi formulată, este evident că era pregătită“, a spus consultantul.
Managerii aşteptau de fapt un câştig la salariu de la 1 ianuarie 2017 de câteva sute de lei venit din plafonarea contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS) la cinci salarii medii brute, dar până la urmă se vor trezi cu o scădere a salariului net din cauza eliminării plafonului la CAS.
Eliminarea plafonului la CAS va aduce venituri suplimentare anuale la bugetul public de pensii de 1,5 miliarde de lei, a spus premierul Sorin Grindeanu vineri, imediat după adoptare, în timp ce neaplicarea eliminării plafonării CASS va mai aduce suplimentar încă 500 milioane de lei la buget.
El a spus că din aceşti bani se va putea elimina impozitul pe venit la pensiile de sub 2.000 de lei şi se va putea elimina contribuţia la sănătate pentru toţi cei 5,3 milioane de pensionari.
Bugetul public de pensii are un deficit de 4 miliarde de euro pe an, adică la cheltuieli de 12 miliarde de euro are venituri de doar 8 miliarde de euro.
Consiliul Investitorilor Străini avea în programul său de negocieri cu autorităţile chiar scăderea mai departe a plafonului de cinci salarii medii brute la trei salarii medii brute.
„Dacă vrem să atragem investiţii cu valoare adăugată, unde angajaţii să fie bine plătiţi, nu aceasta este calea. Firmele de IT spre exemplu vor fi clar afectate, vor deveni mai puţin competitive“, a spus Daniel Anghel de la Consiliul Investitorilor Străini.
În IT salariul mediu net a ajuns la 1.000 de euro, iar experţii câştigă de multe ori peste 4.000 -5.000 de euro net lunar. Multinaţionalele din România au devenit o atracţie inclusiv pentru oameni cu experienţă în IT din ţări precum Portugalia sau Germania.
Pentru a păstra salariul mediu net neschimbat, companiile trebuie să majoreze brutul din contracte.
Chiar dacă angajatorul decide să nu mărească brutul angajatului pentru a reveni la netul iniţial, costul său va creşte pentru că plafonarea se aplica şI la fondul de salarii, prin înmulţirea numărului de angajaţi cu cinci salarii medii brute. Dacă rezultatul de plată era mai mare decât acest nivel, nu se mai plătea CASS-ul de 15,8% aferent angajatorului peste prag. Dacă sunt puţine salarii brute de cinci ori mai mari decât cel mediu în cadrul organizaţiei, nu se va simţI, dar dacă sunt multe, cum este cazul în bănci sau telecom, cheltuiala angajatorului va creşte chiar dacă netul angajatului va scădea.
„Nu cred că mulţi angajatori vor renegocia brutul. Măsura îi va afecta direct pe salariaţi, pentru că la acelaşi brut vor câştiga mai puţin. Este o măsura împotriva atragerii de investitori. ŞI cred că este doar începutul“, a încheiat Daniel Anghel.
