Veniturile bugetului de pensii publice colectate de la contribuabili au crescut de la 44 de miliarde de lei în 2017 la 59 de miliarde de lei în 2018, în vreme ce subvenţiile din bugetul de stat pentru pensii s-au redus de la 13,5 miliarde de lei în 2017 la 4,7 miliarde de lei în 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Astfel că subvenţia a scăzut de la 23,4% din cheltuielile totale cu pensiile publice, în 2017, la 7,4% în 2018, o situaţie care este îmbucurătoare pentru bugetul de pensii şi care are o explicaţie, în principal, în transferul contribuţiilor de asigurări de la angajator la angajat.
Anul trecut guvernul a decis să transfere partea de contribuţii de asigurări sociale de la angajator la angajat şi a redus contribuţia totală de la 39,25% la 37,25%. În realitate însă contribuţia reală a crescut la 44,7%, ca urmare a faptului că angajatorii au majorat salariul brut al angajaţilor în medie cu 20%, astfel ca netul angajaţilor să nu scadă în urma acestui transfer. Prin urmare, baza de impozitare a crescut şi acesta este principala explicaţie a creşterii veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, explică Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. „Avem în realitate o creştere a CAS şi nu o scădere. Pentru că baza de impozitare a fost inflatată cu 20% prin faptul că majoritatea angajatorilor au majorat salariile brute ale angajaţilor astfel încât salariile nete ale acestora să nu aibă de suferit în urma transferului contribuţiilor în totalitate în sarcina lor. În lege, CAS a scăzut de la 39,25% la 37,25%. În realitate însă contribuţia a crescut la 44,7% pentru că acest 37,25% este aplicat la o bază inflatată de 20%.”
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, veniturile din contribuţiile de asigurări au crescut în 2018 faţă de 2017 cu 36,8%, până la 98 de miliarde de lei. Însă 20% din această creştere trebuie pusă pe seama mutării contribuţiilor de asigurări în totalitate în sarcina angajatului şi a mecanismului mai sus descris, mai arată Ionuţ Dumitru.
În plus, subvenţia de stat, cea vizibilă în bilanţul bugetului asigurărilor sociale de stat, s-a redus şi pentru că sunt din ce în ce mai multe pensii speciale plătite din bugetul de stat şi nu din bugetul asigurărilor.
„Volumul pensiilor speciale este de aproximativ 9 miliarde de lei. Aceşti bani sunt plătiţi din bugetul de stat, nu din bugetul asigurărilor.”
Apoi veniturile au crescut şi ca urmare a majorării salariilor şi a creşterii numărului de angajaţi. Şi în cele din urmă o a patra explicaţie pentru reducerea deficitului fondului public de pensii este aceea că salariile au crescut mai repede decât pensiile, mai arată Dumitru. Deci contribuţia a fost mai mare, iar cheltuiala ceva mai mică.
Concomitent cu mutarea contribuţiilor, impozitul pe salarii s-a redus de la 16% la 10%. Prin urmare, dacă veniturile din contribuţiile de asigurări au crescut cu 36%, cele din impozitul pe salarii şi venit s-au redus cu 24,8%. Datele INS arată o creştere a veniturilor din CAS de la cotizanţi de la 44 de miliarde de lei în 2017 la 59 de miliarde de lei în 2018. O creştere, aşadar, de 15 miliarde de lei într-un an. Însă pierderea indicată de Ministerul Finanţelor din veniturile din impozitul pe venit a fost de
7,5 miliarde de lei. Astfel că, într-un anume fel, statul a trecut o parte din bani dintr-un buzunar în altul. A câştigat pe zona de contribuţii şi a pierdut pe cea din zona veniturilor din salarii. În urma acestor aranjamente nici angajatorul, nici angajatul nu au pierdut. Însă aceste schimbări au lovit în altă parte - în administraţia locală. Pentru că veniturile administraţiei locale proveneau în bună măsură din impozitul pe venitul salarial. Astfel că în 2018 veniturile administraţiei locale de 73,5 miliarde de lei au fost cu 1,1 miliarde de lei mai mici decât în 2017.
iulian.anghel@zf.ro
