Eveniment

Egoismul isteric al politicienilor mareste riscul pe Romania: ne imprumutam mai scump. Cum comentati?

Egoismul isteric al politicienilor mareste riscul pe Romania: ne imprumutam mai scump. Cum comentati?
21.06.2009, 19:08 26

Agravarea perspectivelor de recesiune si instabilitatea coalitiei de guvernare PD-L - PSD care nu este capabila sa sustina o strategie anticriza au inceput sa se reflecte intr-o noua crestere rapida a costului riscului de tara pentru Romania.

Daca la inceputul lunii cotatiile CDS-urilor (credit default swap) - care indica pretul asigurarii impotriva unei eventuale incetari de plati, coborasera sub pragul de 3% pe fondul asimilarii de catre pietele externe a semnalului de stabilitate dat de acordul cu FMI, in numai doua saptamani CDS-urile au sarit cu circa 1,25 puncte procentuale, pana la aproape 4%.
Ce s-a intamplat intre timp? Previziunile de declin economic s-au inrautatit de la 4% spre 6,5%, iar prognoza de deficit bugetar de la 4,6% spre 6% din PIB, presedintele Traian Basescu anuntand oficial ca Romania este in recesiune, in timp ce tensiunile din coalitia guvernamentala s-au acutizat, transformandu-se intr-un scandal public si subminand capacitatea Cabinetului Boc de a implementa vreo politica anticriza. Toate acestea au survenit pe fundalul inrautatirii perceptiei de risc la nivelul intregii regiuni din cauza prabusirii Letoniei. Numai ca pentru alte tari cresterea costului riscului a fost mult mai mica decat in cazul Romaniei, astfel ca o expunere pe Romania a ajuns sa fie privita aproape la fel de riscanta ca una pe Ungaria - considerata a avea probleme macroeconomice mult mai mari inca de anul trecut.
Deteriorarea perceptiei de risc si comentariile presedintelui privind recesiunea s-au reflectat saptamana trecuta si in deprecierea rapida a leului in raport cu euro de la 4,19 la 4,24 lei/euro, pentru ca vineri cursul sa revina la 4,22 lei/euro pe fondul unei miscari pozitive la nivelul tuturor monedelor din regiune. In acelasi interval Bursa de la Bucuresti a inregistrat o scadere de 5,6%, revenirea de joi si vineri nereusind sa acopere corectiile abrupte din primele trei zile.
Pe acest fundal, CDS-urile au continuat sa urce, numai in ultima saptamana cotatiile sarind cu circa 0,6 puncte procentuale.
"Cresterea CDS-urilor a fost corelata cu ce s-a putut vedea si pe piata valutara. A fost o usoara presiune in sensul deprecierii leului. Sentimentul fata de pietele emergente s-a deteriorat usor, ca urmare a faptului ca investitorii s-au bucurat prematur in ceea ce priveste revenirea economiei globale", a comentat Nicolae Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank.
El considera ca instabilitatea politica nu a fost neaparat un factor de crestere a CDS-urilor, fiind o tendinta la nivel regional.
"Poate au crescut mai mult decat in alte tari, dar oricum CDS-urile Romaniei erau la un nivel mai scazut decat pentru Ungaria, de exemplu. Acum ne-am apropiat de nivelul Ungariei, dar acest lucru nu mi se pare incorect, pentru ca ratingul Ungariei este totusi mai bun decat al Romaniei. Pana acum, CDS-urile reflectau o situatie mai buna a Romaniei fata de Ungaria", mai spune Chidesciuc. El considera ca nu este nimic surprinzator in aceasta evolutie, iar daca economia globala si zona euro in special nu isi vor reveni curand, este posibil sa ne confruntam cu o noua crestere a CDS-urilor, asa cum s-a intamplat la final de 2008. Ce semnificatie are aceasta crestere? In primul rand inseamna o scumpire a finantarilor externe pentru Romania, inclusiv a celor curente care au costul indexat in functiile de cotatiile CDS-urilor. La sfarsitul lunii mai, cand CDS-urile scazusera substantial, bancile tocmai incepusera sa admita ca exista un argument valabil pentru ieftinirea creditelor in euro atat timp cat si finantarile atrase de ele costau mai putin. Inversarea de tendinta indeparteaza din nou perspectiva unei scaderi vizibile a dobanzilor la euro.
Situatia se complica si pentru Ministerul Finantelor, care tocmai se bucura de scaderea costului riscului de tara si initiase pregatirile pentru lansarea unei emisiuni de euroobligatiuni de cel putin 500 de milioane de euro.
A devenit evident ca finantarea deficitului bugetar pentru acest an nu poate fi acoperita fara contractarea unui nou imprumut extern. La nivelul lunii aprilie, Finantele aveau titluri de stat emise pe piata de circa 5 mld. euro, in timp ce banii asteptati de la Comisia Europeana anul acesta ar insuma doar jumatate. Un proiect discutat cu bancile si cu FMI ar fi emiterea de titluri in valuta pe piata locala, prin care miliardul de euro eliberat de BNR din rezervele minime obligatorii ale bancilor s-ar putea intoarce la rezerva valutara.
 

 

AFACERI DE LA ZERO