Eveniment

Epava găsită în Postăvarul este a planorului dispărut în august; înăuntru este cadavrul pilotului

Epava găsită în Postăvarul este a planorului...

Autor: Andreea Unturica

21.11.2015, 14:22 7257

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Braşov, Ciprian Aldea, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că informaţia primită la 112 de la un turist, potrivit căreia în zona Masivului Postăvarul se află bucăţi dintr-un planor, se confirmă, fiind vorba chiar despre aparatul de zbor pilotat de Mircea Crăciun şi dispărut în luna august.

Potrivit sursei citate, cadavrul pilotului a fost găsit în interiorul planorului, în stare avansată de descompunere.

"Prima echipă care a sosit la locul indicat a izolat zona şi în prezent este aşteptată sosirea procurorului de caz, dar şi a unor reprezentanţi ai Poliţiei Criminalistice", a spus Ciprian Aldea.

La ora transmiterii acestei ştiri, zona a fost izolată, în condiţiile în care, potrivit prefectului judeţului Braşov, Mircea Mohaci, nimeni nu se poate apropia de planor până când nu va sosi procurorul de caz, care urmează să facă ancheta în acest caz.

Echipe mixte de salvamontişti, jandarmi montani, pompieri ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi poliţişti au plecat, sâmbătă la prânz, în Masivul Postăvarul, după ce un turist a anunţat, în jurul orei 11,45, că a văzut în în zona Muchia Cheii, bucăţi dintr-un planor.

Planorul pilotat de Mircea Crăciun, considerat cel mai bun pilot de planor de distanţă din România, a dispărut în 6 august, fiind căutat săptămâni în şir în mai multe zone din ţară, însă fără niciun rezultat. Planorul a fost închiriat de la o firmă din străinătate de către pilotul Mircea Crăciun, care îl testa pentru prima dată după asamblare.

În 6 august, membri ai Aeroclubului Braşov l-au ajutat pe pilot să se înalţe şi să decoleze din Masivul Postăvarul.

Mircea Crăciun se pregătea pentru a atinge un record mondial de 1.000 de kilometri în zbor liber.

Comandantul Aeroclubului Braşov, Stelian Cojocaru, declara, la scurt timp după dispariţia planorului, că atunci când a fost tractat de pe Aerodromul Ghimbav, pilotul Mircea Crăciun a spus că intenţionează să zboare aproximativ două-trei ore, fiind vorba despre un zbor de "verificare după asamblare", se arăta într-un comunicat al ROMATSA.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Braşov s-au sesizat din oficiu, pe rolul acestei unităţi constituindu-se în 6 august un dosar penal cu privire la faptul că în aceeaşi zi planorul, care a decolat fără un plan de zbor la ora 12.30, a dispărut, iar pilotul, singura persoană aflată la bord, nu a mai contactat reprezentanţii Aeroclublului Ghimbav sau familia şi nu a mai revenit la bază.

ROMATSA anunţa că Mircea Crăciun a folosit ultima dată telefonul mobil în 6 august, la ora 13.06, în timp ce traversa staţiunea Predeal.

De asemenea, sursa citată menţiona că, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru zborul în această clasă de spaţiu aerian nu este obligatorie depunerea unui plan de zbor, iar pilotul poate obţine informaţii la cerere.

"Acesta nu a intrat în legătură radio cu ACC Bucureşti sau cu compartimentul de informare a zborurilor pentru a solicita informaţii. Pe ecranele radar nu au existat niciun fel de informaţii primite de la transponderul planorului. Potrivit relatărilor comandantului Aeroclubului Braşov, acesta a fost în legătură radio numai cu conducătorul de zbor de la Aerodromul Ghimbav. Prima informaţie referitoare la eveiment a fost primită de către ROMATSA de la comandantul Aeroclubului Braşov joi, la ora 21.39", se mai arăta în comunicatul citat.

Planorul pilotat de Mircea Crăciun zbura într-o zonă de clasa G, adică spaţiul aerian liber, iar pilotul era singurul responsabil cu navigaţia şi cu păstrarea legăturii cu organele de trafic, declara, pentru MEDIAFAX, directorul general al Aeroclubului României, George Rotaru.

Directorul general al Aeroclubului României a spus că, potrivit legislaţiei în vigoare, reprezentanţii Aerodromului Ghimbav nu aveau obligaţia de a monitoriza zborul planorului pilotat de Mircea Crăciun, întrucât era un zbor privat, pentru care s-a asigurat doar tractarea, după aceea pilotul comandant fiind singurul responsabil de menţinerea legăturii cu organele de trafic.

După dispariţie, planorul a fost căutat zile în şir, fiind parcurse în total peste 300 de trasee şi zone montane, iar aria de căutare aeriană cuprinzând aproximativ 46.100 de kilometri pătraţi. De asemenea, au fost mobilizate, zilnic, aproximativ 900 de forţe, ajungând în unele perioade la peste 1.350 de pompieri, jandarmi, salvamontişti, poliţişti, militari şi voluntari, care au avut la dispoziţie peste 180 de mijloace de căutare terestre - autospeciale de teren, ATV-uri şi şenilate, dar şi mijloace aeriene asigurate de elicoptere ale MAI şi MApN, avioane aparţinând Aeroclubului României şi drone performante puse la dispoziţie de către voluntari din sectorul privat.

Căutările extinse au fost finalizate în 16 august, după care s-a intrat în faza de misiune permanentă, asigurată de jandarmii montani şi salvamontişti, în colaborare cu vânătorii de munte şi lucrătorii ocoalelor silvice.

Căutarea pilotului planorului dispărut în 6 august a fost reluată la începutul lunii septembrie, la graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna, reprezentanţii ISU Braşov spunând că această decizie a fost luată în urma unei analize şi întrucât primele indicii au fost din zona respectivă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO