Eveniment

Este echitabilă plafonarea contribuţiilor la sănătate? Angajaţii din IT nu plătesc taxe pe venit. Argumente pro şi contra

Este echitabilă plafonarea contribuţiilor la sănătate? Angajaţii din IT nu plătesc taxe pe venit. Argumente pro şi contra

Ministrul interimar al finanţelor, Dan VÎlceanu: Trebuie să privim cu atenţie şi modul în care sunt percepute contribuţiile, pentru că în toată această discuţie cu eliminarea excepţiilor şi reducerea contribuţiilor, trebuie discutat principial (...) Este incorect ca cineva care câştigă un salariu mare să plătească 10% din acel salariu, iar cel care câştigă un salariu mic să plătească o contribuţie mult mai mică, ei beneficiind practic de aceleaşi servicii.

Autor: Răzvan Botea

12.10.2021, 09:30 8586

Ministrul interimar al finanţelor Dan Vîlceanu a spus că guvernul se uită la plafonarea contribuţiilor de sănătate, în condiţiile în care angajaţii cu salarii mai mari plătesc mai mult la această contribuţie, dar beneficiază de aceleaşi servicii Cei mai „bogaţi” angajaţi din economie sunt cei din domeniul IT, dar ei nu plătesc impozit pe venitul salarial.

Angajaţii din IT, din construcţii, nu plătesc impozit pe venitul salarial. Ei sunt unii dintre cei mai bine plătiţi angajaţi din economie. Angajaţii cu salariul minim pe economie plătesc însă totul, până la ultimul cent.

„Dacă te duci într-un spital, pachetul de servicii este relativ constant. Dacă contribui mai mult sau mai puţin, tot acelaşi pachet este. Dacă se întâmplă ca cineva să se îmbolnăvească, toţi sunt trataţi relativ la fel. Dacă pachetul de servicii este constant, ar trebui că şi contribuţia să fie constantă”, spune Adrian Benţa, consultant fiscal, care adaugă însă că se aşteaptă ca în acelaşi timp cu posibila plafonare a contribuţiilor de sănătate să se reintroducă plata contribuţiilor pe acest domeniu în sectoarele cu facilităţi fiscale: construcţii, IT, cercetare şi dezvoltare.

În acest moment, un salariat plăteşte 10% din salariul brut la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), fără să existe o limită. Astfel, de exemplu, un salariat cu venitul minim pe economie plăteşte 230 de lei contribuţia la sănătate, în vreme ce un angajat care câştigă un salariu mediu pe economie plăteşte aproape 580 de lei contribuţia la sănătate.

„Pentru cine mă cunoaşte, sunt sigur că susţinerea acestei idei (plafonarea contribuţiei la sănătate – n. red.) nu este o surpriză. Vorbesc despre această măsură încă din 2004, de când am participat la «facerea» cotei unice, spun încă de atunci că ar fi trebuit să introducem plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor la sănătate şi pensii (cu plafonarea şi a beneficiilor), dar şi cu eliminarea tuturor excepţiilor”, scrie, înr-o opinie publicată pe o platformă de socializare, avocatul de business Gabriel Biriş.

Ministrul interimar al finanţelor Dan Vîlceanu  a spus, săptămâna trecută, că guvernul se uită la plafonarea contribuţiilor de sănătate. El a adus argumentul că este incorect ca cineva cu salariu mai mare să plătească o sumă mai mare decât un angajat cu un salariu mai mic, în contextul în care ambele persoane beneficiază de aceleaşi servicii.

„Trebuie să privim cu atenţie şi modul în care sunt percepute contribuţiile, pentru că în toată această discuţie cu eliminarea excepţiilor şi reducerea contribuţiilor, trebuie discutat principial (...) Este incorect ca cineva care câştigă un salariu mare să plătească 10% din acel salariu, iar cel care câştigă un salariu mic să plătească o contribuţie mult mai mică, ei beneficiind practic de aceleaşi servicii”, a spus Dan Vîlceanu.

Adrian Benţa spune că se aşteaptă să se pună serios în discuţie eliminarea facilităţilor fiscale din anumite sectoare, mai ales odată cu această plafonare a plăţii contribuţiilor de sănătate. De altfel, şi ministrul Vîlceanu a menţionat „eliminarea excepţiilor”.

„Probabil este doar o prezentare a reintroducerilor unor contribuţii, pentru că nu mă aştept să se plafoneze sănătatea. Mă aştept să se pună în discuţie serios şi eliminarea facilităţilor fiscale din acele sectoare care beneficiază: IT, construcţii, cercetare şi dezvoltare.”

Contribuţiile sociale (CAS – 25% din salariul brut şi CASS – 10%) înseamnă mai mult de o treime din totalul veniturilor la bugetul de stat. În 2020 veniturile din contribuţii sociale au fost de 112,3 mld. lei, adică 35% din veniturile totale ale statului, în valoare de  323 mld. lei. Cât ar afecta bugetul de stat această plafonare a contribuţiilor de sănătate?

„Este o discuţie teoretică, până nu se concretizează nu putem calcula un impact în buget. Probabil că se va reduce contribuţia la sănătate şi bugetul sănătăţii, ceea ce nu este de acceptat în această perioada”, a mai spus Adrian Benţa.

AFACERI DE LA ZERO