Evenimentul, organizat în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, a fost deschis de guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu şi l-a avut drept invitat special pe prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al conducerii Băncii Centrale Europene. Prezentarea lui Issing a pornit de la întrebarea „Este războiul valutar o ameninţare reală?“, fostul economist-şef al BCE vorbind despre fluctuaţiile masive ale ratelor, manipularea şi controlul acestora sau intervenţiile de pe piaţa valutară, dând ca exemplu în ceea ce priveşte fluctuaţiile semnificative francul elveţian şi rubla rusească.
Issing a vorbit şi despre tipurile de regimuri valutare, prezentând în acest context flotarea administrată (exemple fiind leul românesc, realul brazilian sau won-ul sud-coreean) sau cea liberă (dolarul american, yen-ul, euro).
În deschiderea evenimentului, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a apreciat că România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb care precede zona euro, precum liberalizarea pieţei energiei sau presiunile bugetare viitoare, dar şi alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii.
Din punct de vedere tehnic, data ţintă stabilită pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea în ERM II în prima jumătate a anului viitor şi participarea la acest mecanism pentru o perioadă minimă de doi ani. Şeful BNR a punctat că trebuie efectuate şi ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro.
Ce pot face economiile emergente?
La conferinţă a participat, în prima sesiune, profesorul Daniel Dăianu (membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA), cu prezentarea „Linişte aparentă şi neclarităţi («confusion») în politici. Ce pot face economiile emergente (EMs)?“.
Dăianu a abordat marile întrebări pe care şi le pun economiştii şi finanţiştii în momentul de faţă, contextul financiar global, a trecut în revistă principalele lecţii ale crizei şi a vorbit despre situaţia economiilor emergente şi specific despre ţările Europei de Est şi România.
Fostul viceguvernator BNR Cristian Popa a apreciat că economia românească are nevoie de investiţii pentru a putea stimula creşterea PIB-ului potenţial, până la 80% din acesta reprezentând stoc de capital productiv, iar o o rată de creştere economică mai mare decât PIB potenţial ar putea crea mai multe probleme.
La sesiunea a doua a conferinţei, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a spus că la o creştere economică de 4%, fără o creştere de PIB pontenţial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susţinute pentru ca economia să ajungă la convergenţa reală necesară aderării la zona euro.
Iancu Guda, analist economic Coface, a declarat că numărul insolvenţelor s-a redus în primul trimestru cu 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce anul trecut a scăzut pe ansamblu cu 28%, însă cu impact social şi financiar în economie mai mare, concedierile salariaţilor crescând cu 24%.
Oportunităţi şi ameninţări
Ultima sesiune, intitulată „România în era crizelor. Oportunităţi şi ameninţări“, a fost susţinută de conferenţiarul universitar doctor Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri strategice, Securitate şi Politica externă, Lucian Anghel, preşedinte BVB & CEO BCR Pensii, Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei şi membru în Consiliul de supraveghere BRCI şi Ian Watts, vicepreşedinte Executiv, Marsh Global Trade Credit Team, Regiunea EMEA & Practice Leader, Marsh Africa Trade Credit Team. Sesiunea a cuprins o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale şi un studiu specific asupra situaţiei României.
Chifu a declarat că o criză este fundamental o ameninţare, dar este şi o oportunitate. „Situaţiile globale se apropie de ceea ce am putea numi o furtună perfectă, marele avantaj este că suprapunerea crizelor nu vine cu o creştere a amplitudinii, ci uneori ele se domolesc reciproc“, a spus Chifu.
El a precizat că s-a ajuns în situaţia, una care se repetă în anumite intervale de timp, prin care chiar regulile sistemului sunt puse sub semnul întrebării.
„Tocmai m-am întors recent din Africa. Am constatat că există multe oportunităţi acolo, dar un potenţial uriaş există şi în alte zone, precum India şi România“, a afirmat, la rândul său, Ian Watts, la evenimentul organizat la Athenee Palace Hilton Bucharest Hotel.
De asemenea, el a precizat că „managerierea riscului reprezintă o etapă esenţială pentru realizarea unei tranziţii către o piaţă de business funcţională, iar democraţia reprezintă un element cheie pentru obţinerea acestui deziderat“.
„Dacă ne uităm, în general, când a fost consens în pieţele financiare, nu prea a fost OK. În general s-au creat bule, s-au creat crize, s-au spart, întotdeauna când există un consens este posibil să avem probleme, precum este în momentul de faţă dolarul, care se va întări, majoritatea analiştilor văd dolarul-euro chiar sub 1. (...) Va fi interesant de urmărit ce se întâmplă în momentul în care avem un astfel de consens“, a spus, la rândul său, Lucian Anghel.
Ştefan Nanu a vorbit în panel despre administrarea datoriei şi la politica de finanţare. „Cred că dacă ne-am uita la managementul datoriei înainte de criza declanşată de subprime şi momentul de faţă şi perioada care s-a scurs de la declanşarea crizei sunt practic nişte schimbări majore“, a spus el.
