♦ Primele rezultate publicate de INS arată că, faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori ♦ Recensământul nu cuprinde însă şi fenomenul migraţiei românilor, un factor important în stabilirea unei dimensiuni reale a populaţiei ♦ „Am putea să vedem câţi oameni sunt plecaţi şi câţi sunt pe teritoriul României, dar nu suntem foarte interesaţi de lucrul acesta.”
În cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) 2021, spune Ana Bulai, sociolog, nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României. Mai mult, afirmă aceasta, recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică.
Primele rezultate publicate de INS pentru RPL 2021, reprogramat în 2022 din cauza pandemiei, arată că faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori.
„Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică. Nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României sau cu caracter permanent în România. Dacă arătam exact câte milioane mai sunt în spaţiul românesc, pierdeam mai multe avantaje decât ceea ce am fi avut de câştigat prin acurateţea datelor. Întregul pachet de finanţări europene vine pe cap de locuitor – ca să nu mai vorbesc despre structurile administrative şi politice. Noi avem acum, la 19 milioane de locuitori, 3.180 de unităţi administrativ teritoriale, adică o primărie la 6.000 de locuitori. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă declaram că suntem 14-15 milioane de locuitori, atât cât estimează OIM (n. r. - Organizaţia Internaţională pentru Migraţie) că este populaţia permanentă în România”, a spus pentru ZF sociologul Ana Bulai.
