Carrefour, gigantul francez din retail, a anunţat creşterea vânzărilor la nivel de grup (incluzând România) în T1 cu peste 6% an/an. Uzina Dacia din Piteşti, parte a grupului Renault, a raportat şi ea o creştere a vânzărilor pe piaţa internă în acelaşi interval cu 33%.
Consumul intern şi-a continuat avansul în primele două luni şi a crescut cu 4,8%. Constructorii se aşteaptă la un avans al construcţiilor inginereşti de 6% în primele trei luni din an (după o creştere a pieţei construcţiilor de 12,2% în ianuarie). Iar analiştii economici îmbunătăţesc rând pe rând prognozele de creştere economică pe fondul veştilor bune care vin din Europa, optimism sprijinit şi de datele culese din economia locală în primele trei luni din an care s-au scurs deja.
Cât de încurajatoare sunt aceste date care să justifice optimismul că, în momentul în care, la începutul lui iunie, Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica datele la T1, nu vom avea surpriza de anul trecut când economia a avansat cu peste 3% faţă pe perioada similară a lui 2013, dar doar cu 0,1% (procent corectat la 0,2%) faţă de T4 2013?
„Având în vedere situaţia de anul trecut, ca urmare a efectului de bază, este posibil să avem un trimestru întâi bun. Observăm, pe datele oficiale, o relansare a consumului. Dar acest lucru nu este suficient. Dacia care anunţă o creştere de vânzări este un caz special. În rest, producţia industrială este, de exemplu, în pierdere de turaţie“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Producţia industrială a crescut în primele două luni ale anului cu 2,4% (serie brută), comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2014. Însă, cum observă Dragoş Cabat, este în pierdere de viteză faţă de perioada similară a lui 2014, când creştea cu 9,4%. Exporturile au continuat să crească (+3,6%). Dar exporturile nu au contat anul trecut la creşterea economică pentru că importurile au crescut şi mai puternic, situaţie care s-a menţinut şi în primele două luni din acest an: în februarie, faţă de ianuarie, exporturile au crescut cu 4,9% iar importurile cu 9,4%. Construcţiile au crescut cu peste 12% în ianuarie, dar construcţiile inginereşti (construcţiile de infrastructură) şi-au continuat scăderea, cu un minus de 6%.
Sunt acestea semnale de alarmă pentru economie? Sunt sigurele?
O mare problemă pentru creşterea economică o pot constitui şi investiţiile statului, spune Cabat. Oricum investiţiile preconizate de Ministerul Finanţelor se bazează foarte mult pe fondurile europene (24 de miliarde de lei din cele 44 de miliarde de lei preconizate a fi realizate pe tot anul 2015). Or, pe primele trei luni din an au fost luaţi de la UE, în total, sub 3 miliarde de lei (din care în buget au intrat 778 de milioane de lei). În aceeaşi vreme, investiţiile din buget (cheltuielile de capital) au scăzut pe primele două luni din an cu 39% faţă de primele două luni din 2014, fiind făcute investiţii de doar 777 de milioane de lei.
„Investiţiile din buget şi fondurile europene absorbite sunt la un nivel atât de jos încât nici nu mai de unde să cadă, prin urmare nici nu au cum să mai pună în pericol creşterea economică“, comentează, pe de altă parte, economistrul Laurian Lungu. Dacă lucrurile s-ar fi petrecut într-un alt context, dacă am fi folosit fondurile UE la fel ca în Polonia astfel încât ele să se vadă în economie, atunci puteam miza pe ele. Dar aşa ar fi mai bine să uităm de ele, adaugă Lungu.
„Dacă tragi linie şi te uiţi efectul lor în economie este minimal. Pentru fondurile care vin în agricultură ca plăţi directe nu-ţi trebuie proiecte. Pentru celelalte efectul în economie este minim, nemaivorbind că crează distorsiuni pentru că s-au adresat o vreme unei clientele. Apoi costul cu birocraţia care gestionează aceste fonduri nu este deloc neînsemnat.“
Lungu crede, prin urmare, că avansul va veni nu de la guvern şI din fondurile UE, ci din consumul privat.
„Mă aştept la menţinerea ritmului consumului care creşte fără întrerupere de trei - patru trimestre. Aici s-a văzut şi avansul salariilor nete (avans de 7% în 2014 – n.red) care a condus la creşterea puterii de cumpărare. Poate şi scăderea CAS cu cinci puncte a ajutat puţin. Va ajuta într-o măsură şi anticipările, pentru că, dacă ştii că scad taxele ai mai multă tragere de inimă să consumi.“
Lungu nu dă o prognoză de creştere pe T1, dar admite că este posibilă, pe tot anul un avans al PIB de peste 3%. Cabat admite că putem înregistra într-o creştere de 3-3,5% în T1. Ambii economişti consideră însă prea optimistă anticiparea analiştilor Băncii Transilvania care văd în 2015 o creştere economică de 4,1%.
Într-o analiză semnată de Andrei Rădulescu senior economist al Băncii Transilvania, creşterea prognozată de 4,1% este justiticată, între altele, de avansul consumului privat, de inflaţia scăzută (0,3% an/an, medie), dar şi de îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa muncii sau creşterea investiţiilor productive. Reducerea TVA va da încă un impuls consumului, care va contribui la creşterea economică.
Potrivit lui Rădulescu oprimismul este justificat şi de evoluţiile externe favorabile.
„Prin incorporarea evoluţiilor macro-financiare externe şi interne recente am actualizat scenariul macroeconometric central de previziune pe termen mediu pentru economia României. Conform noilor previziuni PIB-ul ar putea creşte cu ritmuri medii anuale de 4,1% în 2015, 5,1% în 2016 şi 4,7% în 2017.“
Şi alţi economişti îmbunătăţesc prognozele. Săptămâna trecută analiştii de la ING Bank şi-au majorat estimările de creştere economică pentru România de la 3,1% la 3,3% pentru 2015 şi de la 2,9% la 4,1% pentru 2016.
Tot miercuri, vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis arătase că forurile europene se aşteptă ca rata de creştere economică a României să fie de 2,7% anul acesta şi de 2,9% anul viitor.
Economia României va avansa în acest an cu 2,7%, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional publicat ieri, instituţia menţinând astfel prognoza experţilor FMI de la finalul vizitei la Bucureşti din februarie, estimarea fiind revizuită însă în urcare faţă de raportul din octombrie 2014.
