Eveniment

Eticheta tricoloră ascunde adevărul importurilor: uleiul românesc e făcut cu seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, deşi România e cel mai mare producător din UE de floarea-soarelui. Mărcile de ulei de floarea-soarelui din România defilează pe rafturile supermarketurilor cu tricolorul pe etichetă

Marca de ulei Spornic, produsă de compania Prutul, are pe etichetă, la vedere, drapelul României încadrat într-o inimioară. La fel este şi cazul mărcii Surâsul Soarelui (tot Prutul), care are de asemenea drapelul României pe etichetă şi „Produs în România“, dar apoi scrie că seminţele de floarea- soarelui provin din UE şi din afara UE.  Situaţia este similară şi în cazul mărcilor Floriol (Bunge) sau Untdelemn de la Bunica.

Marca de ulei Spornic, produsă de compania Prutul, are pe etichetă, la vedere, drapelul României încadrat într-o inimioară. La fel este şi cazul mărcii Surâsul Soarelui (tot Prutul), care are de asemenea drapelul României pe etichetă şi „Produs în România“, dar apoi scrie că seminţele de floarea- soarelui provin din UE şi din afara UE. Situaţia este similară şi în cazul mărcilor Floriol (Bunge) sau Untdelemn de la Bunica.

Autor: Florentina Niţu, Răzvan Botea

01.07.2023, 23:18 29258

  „Produs în România“, scrie mare pe multe, dar nu se găseşte niciun produs care să fie făcut doar cu seminţe de floarea-soarelui din România, deşi ţara produce 25% din floarea-soarelui din Uniunea Europeană.

Pare o absurditate că România, unul dintre cei mai mari producători de floarea-soarelui din lume şi care face un sfert din producţia de floarea-soarelui din toată Uniunea Europeană, produce local ulei de floarea-soarelui, dar din seminţe din afara Uniunii Europene.

Iată însă că se întâmplă, pentru că aceleaşi mărci cu tricolorul pe etichete au cumpărat de fapt seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, când invazia rusească a deturnat rutele normale ale cerealelor ucrainene. Producătorii de ulei din România au cerut interzicerea importului de ulei din Ucraina după ce şi-au umplut depozitele cu seminţe de floarea-soarelui ucrainene, iar cele româneşti au luat drumul exportului, spre Bulgaria sau alte ţări, ca să se întoarcă în România seminţe de consum sau tot ulei. 

ZF a contactat cei mai mari producători de ulei din România: Bunge (Floriol, Unisol), Expur (Untdelemn de la Bunica) şi Prutul (Spornic, Surâsul Soarelui) şi a întrebat de ce s-au orientat către floarea-soarelui din Ucraina şi cum se explică explozia profiturilor companiilor din 2022. Expur a transmis: „Mulţumim pentru întrebări, însă nu vom putea aduna informaţiile necesare în timp util“. Bunge şi Prutul nu au răspuns până la închiderea ediţiei print a ZF.

„Ţin minte că eram în sală la minister anul trecut când Bunge şi Prutul cereau imperativ să oprim importurile de floarea-soarelui (din Ucraina – n. red.) Acum, morarii şi procesatorii de ulei, după ce întâi au ţipat să se interzică importul de cereale, iar după aceea au cumpărat doar marfă din Ucraina tot anul, acum vor să fie introduse pe listă şi făina şi uleiul brut“, a spus Dragoş Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la conferinţa ZF România irigabilă, care a avut loc în data de 25 aprilie la Constanţa.

Marca de ulei Spornic, produsă de com­pa­nia Prutul, are pe etichetă, la vedere, dra­pelul României încadrat într-o inimioară. Cu 2,1 mil. tone de seminţe de floarea-soa­re­lui la dispoziţie, producătorul amintit a cum­pă­rat seminţe de floarea-soarelui de la ucrai­neni în 2022. La fel este şi cazul mărcii Surâsul Soarelui, care are de asemenea dra­pelul României pe etichetă, dar apoi scrie că seminţele de floarea-soarelui provin din UE şi din afara UE. Situaţia este similară şi în cazul mărcilor Floriol (Bunge) sau Untdelemn de la Bunica. În 2022, aşa cum arată datele publice, pro­fiturile celor trei mari producători de ulei din România s-au dublat sau chiar tri­plat, creşterile fiind de ordinul sutelor de milioane de lei.

Cantitatea importată de România din Ucraina a fost de 2 milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase, în valoare de 1,76 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.  Doar importurile de seminţe de floarea-soarelui au fost de 360.000 de tone, în valoare de 217 milioane de euro, conform aceleaşi surse. Spre comparaţie, în 2021, România a importat 240.000 de tone de floarea-soarelui în total. În 2022, importurile au sărit la 650.000 de tone şi la o valoare de 510 mil. euro.

România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană şi unul dintre cei mai mari din lume. Producţia însă, cel puţin în 2022, nu s-a dus către procesare locală, fiind înlocuită de cereale ucrainene mai ieftine şi produse în condiţii care nu pot fi verificate.

„Vedem o recoltă foarte frumoasă de seminţe de floarea-soarelui pentru acest an, undeva în jurul valorii de 2,8-3,1 milioane de tone. Este normal, pentru că s-a mărit asolamentul în dauna porumbului, cu 100-150.000 de hectare. Dar singurul lucru care contează este ca seminţele de floarea-soarelui să-şi găsească traseul către unităţile de procesare româneşti şi către Piaţa Uniunii Europene“, a spus Cezar Gheorghe, analist expert pe piaţa cerealelor, făcând referire la importurile mari de seminţe de floarea-soarelui din Ucraina făcute de procesatorii români, pentru că preţul celor venite de la vecinii din nord era mai mic.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO