Cursul anunţat de BNR pentru un euro a crescut ieri la aproape 4,49 de lei, cu circa un ban peste nivelul înregistrat la şedinţa precedentă, în timp ce pe piaţa interbancară cotaţiile s-au apropiat în prima parte a zilei de 4,5 lei, pe fondul situaţiei tot mai tensionate de pe pieţele internaţionale generată de situaţia Greciei. Leul a ieşit în ultima săptămână din perioada de acalmie care a caracterizat piaţa valutară în ultimele luni şi a urcat spre nivelul de la începutul anului. Cotaţiile au variat într-un interval foarte îngust în jurul nivelului de 4,45 lei în ultimele trei-patru luni.
„Rezultatul negocierilor din Grecia şi măsura în care a fost afectat sectorul bancar elen, în condiţiile în care capitalul grecesc are o cotă de 13% din totalul activelor în România, sunt principalele riscuri cu privire la prognoza pentru cursul leu-euro. Un alt risc extern este proximitatea geografică a conflictului din Ucraina. Pe plan intern, vedem derapajul fiscal înainte de alegerile generale din 2016 ca principala ameninţare”, scrie Chris Turner, şeful departamentului de strategie pentru pieţele valutare în cadrul filialei de la Londra a ING Bank. În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).
Cele patru bănci au o cotă de piaţa de circa 13% şi depozite atrase de la populaţie şi companii de 4,3 mld. euro. Moneda europeană nu mai atinsese un nivel atât de ridicat în faţa leului din 23 ianuarie, când BNR anunţase un nivel al cotaţiei de 4,49 de lei. Euro a rămas pe parcursul săptămânii trecute peste nivelul de 4,46 de lei. De la începutul acestei luni şi până ieri, euro a avansat cu 1,1% în faţa monedei naţionale. Referinţa anunţată de BNR pentru dolarul american a ajuns ieri la 3,99 de lei, în creştere uşoară faţă de şedinţa precedentă, în timp ce francul elveţian s-a apreciat la 4,28 de lei. Situaţia din Grecia şi-a pus amprenta şi pe piaţa titlurilor de stat.
Finanţele au împrumutat luni 300 mil. lei pe patru ani la un randament în creştere cu 0,4 puncte procentuale. „Evoluţia a fost determiantă în principal de intensificarea percepţiei de risc politic pe plan intern, într-un context european caracterizat prin eşecul negocierilor între guvernul elen şi creditorii săi”, scrie într-un raport al Băncii Transilvania semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al băncii. Nivelul CDS (Credit Default Swap), care influenţează costul finanţării externe, a crescut de asemenea la 121 de puncte de bază. Nivelul CDS fusese anterior în jurul nivelului de 110 puncte de bază.
